Sărbătoare în Australia, după naşterea a şapte pui de diavoli tasmanian. sînt primii care s-au născut pe continent în 3.000 de ani.
Potrivit The Land, cei şapte s-au născut în Parcul Naţional Barrington Tops, o zonă din New South Wales. Anul trecut, 26 de diavoli tasmanieni adulţi, printre care şapte femele reproductive, au fost introduşi în parc.
Scopul tuturor a fost de a păstra aceste animale feroce - cel mai mare carnivor marsupial din lume -, dar şi de a ţine sub control populaţiile sălbatice de pisici şi vulpi. Vînătorii indigeni australieni au contribuit la moartea diavolului pe continentul australian, populaţiile supravieţuitoare trăind exclusiv în insula Tasmania.
Mai multe exemplare de diavoli tasmanieni au fost eliberate în sălbăticie, în Australia continentală, la 3.000 de ani de la dispariţie. 26 de astfel de mamifere carnivore au fost lăsate libere într-un sanctuar de 400 de hectare din Barrington Tops.
Preşedintele Aussie Ark, Tim Faulkner, a explicat că această operaţiune "istorică", desfăşurată în lunile iulie şi septembrie, este prima etapă a unui program de conservare ex situ menit să creeze o populaţie protejată, în condiţiile în care mamiferul este ameninţat pe insula Tasmania cu o formă gravă de cancer contagios.
Cu o greutate de pînă la 8 kilograme, diavolul tasmanian vînează în general alte animale native sau se hrăneşte cu carcasele animalelor moarte. Sarcophilus harrisii nu este periculos pentru oameni sau animale, dar se apără dacă este atacat, ceea ce poate provoca răni grave.
Acest marsupial nocturn cu blană neagră sau brună, care degajă un miros puternic atunci cînd este stresat, a fost lovit din 1996 de o boală - tumoarea facială transmisibilă a diavolului tasmanian (DFTD) - fatală în aproape 100% din cazuri, care a decimat 85% din populaţie, făcînd în prezent din diavolul tasmanian o specie în pericol de dispariţie.
Acest cancer contagios este transmis prin muşcăturile provocate de alţi diavoli tasmanieni - foarte agresivi şi cu fălci puternice - atunci cînd se împerechează sau se luptă.
Animalele mor de foame cînd tumora le ajunge la gură, împiedicîndu-le să mănînce. Se estimează că 25.000 de exemplare de Sarcophilus harrisii trăiesc încă în sălbăticie, comparativ cu 150.000 înainte de apariţia acestei boli. Pe de altă parte, în Australia continentală, diavolii tasmanieni au dispărut probabil acum 3.000 de ani, decimaţi de dingo.
Programul îşi propune să creeze o "populaţie de rezervă" în faţa unei boli în prezent incurabile, participînd în acelaşi timp la refacerea faunei native.
Adăuga comentariu