Oraşul Cahul a împlinit pe 6 iulie 517 ani de la prima atestare documentară a localităţii.
Prima atestare a localităţii, care actualmente este oraşul Cahul, se regăseşte într-un document eliberat oficial de cancelaria domnească şi se referă la 2 iulie 1502 cu denumirea Şcheia.
Mai tîrziu localitatea îşi schimbă denumirea în Frumoasa, iar prin decretul ţarului Rusiei Nicolai I din 18 decembrie 1835 i se conferă statut de oraş şi reşedinţă de judeţ cu numele Cahul, în cinstea biruinţei asupra turcilor din 21 iulie 1770. În anii 1840-1845 oraşul Cahul şi-a schimbat înfăţişarea, căpătînd trăsături caracteristice unui centru de judeţ. Numărul populaţiei a ajuns la 6115 de locuitori.
Oraşul avea trei ateliere de olărit, unul de dubit piei şi două cămătării, zeci de mori de vînt, o şcoală lancasteriană, unde erau primiţi copii de orice credinţă religioasă, şi o şcoală primară pe lîngă biserică, în care învăţau 46 de băieţi. În anul 1850 a fost construită Catedrala Arhanghelii Mihail şi Gavriil, pe locul vechii biserici de lemn, ctitorită în 1785.
În anul 1857, la Cahul a activat, cîteva luni, în funcţie de judecător clasicul culturii româneşti, savantul cu renume mondial – Bogdan Petriceicu Haşdeu. Îndrăgind acest ţinut, va scrie mai tîrziu despre locul acesta, despre rîul Prut şi oraşul Cahul, admirînd vitejia şi înţelepciunea localnicilor.
Adăuga comentariu