Urmele fosilizate arată că oamenii au ajuns în America de Nord mult mai devreme decît se credea

Urme de tălpi cu o vechime de 23.000 de ani, descoperite în sud-vestul Statelor Unite, sugerează că popularea Americii de Nord de către specia umană era deja în curs de desfăşurare cu mult înainte de sfîrşitul ultimei epoci glaciare, informează Agerpres.

Aceste amprente de tălpi au fost lăsate la acea vreme în noroiul de pe malurile unui lac în prezent uscat. Acestuia i-a luat locul un deşert de ghips alb, situat în New Mexico, în Parcul Naţional White Sands, conform unui studiu publicat săptămîna aceasta, citat de AFP.

De-a lungul timpului, sedimentele au umplut amprentele şi s-au întărit, protejînd urmele pînă cînd eroziunea a scos din nou la lumină aceste dovezi ale trecutului, spre bucuria oamenilor de ştiinţă.

“Multe urme par să aparţină unor adolescenţi şi copii; amprentele mari, de adulţi, sînt mai puţin frecvente”, au notat autorii studiului publicat joi în jurnalul ştiinţific american Science.

Urme de animale, printre care mamuţi şi lupi preistorici, au fost de asemenea identificate. Unele dintre acestea, cum ar fi cele de leneşi uriaşi, sînt chiar contemporane şi vecine cu amprentele umane de pe malul lacului.

Dincolo de emoţia suscitată, descoperirea este determinantă în cadrul dezbaterii pe tema originii sosirii lui Homo sapiens în America, ultimul continent populat de specia noastră. Datarea amprentelor de tălpi descoperite la White Sands “indică faptul că oamenii erau prezenţi în acest peisaj cu cel puţin 23.000 de ani în urmă, cu dovezi ale ocupaţiei care se întind pe aproximativ două milenii”, subliniază studiul.

Timp de decenii, teza cea mai frecvent acceptată a fost aceea a unei populări cu reprezentanţi ai speciei umane provenind din estul Siberiei, în timpul căreia strămoşii noştri ar fi traversat un pod terestru - actuala strîmtoare Bering - ajungînd în Alaska, de unde s-au răspîndit ulterior în sud.