Praful ce acoperă mare parte din suprafaţa lui Marte provine dintr-o singură structură geologică cu o lungime de 100 de kilometri, aflată în apropierea ecuatorului de pe Planeta Roşie.
În cadrul unui nou studiu, au fost descoperite chimicale din praful marţian, regăsite doar într-o anumită zonă de pe planetă denumită formaţiunea Medusae Fossae, scrie Science Daily. „Marte nu ar fi niciodată atît de prăfuită dacă nu exista acest imens depozit ce erodează în timp”, a declarat coautorul Kevin Lewis, din cadrul Universităţii John Hopkins.
Pe Pămînt, praful este separat de structurile de roci moi prin intermediul forţelor naturii, precum vîntul, apa, gheţarii, vulcanii sau impactul meteoriţilor. Însă timp de peste 4 miliarde de ani, jeturile de apă şi mişcările gheţarilor ar fi creat depozitul de praf de pe Marte. Deşi craterele provenite de la impactul meteoriţilor sînt extrem de dese pe Planeta Roşie, fragmentele create de impact sînt de obicei mai mari decît particulele ce compun praful de pe Marte.
Lujendra Ojha, principalul autor al studiului, a analizat compoziţia chimică a prafului. „Praful de pe întreaga planetă este bogat în sulfur şi clor”, a declarat Ojha.
De asemenea, specialiştii au studiat şi datele înregistrate de către sonda Mars Odyssey ce a orbitat planetă încă din 2001. Astfel, Ojha şi echipa sa au putut detecta formaţiunea Medusae Fossae ca avînd cea mai mare cantitate de sulfur şi clor.
Adăuga comentariu