Premieră istorică: O sondă NASA a determinat structura internă a planetei Marte

Oamenii de ştiinţă deţin acum informaţii despre structura rocilor interne ale Marte, transmise de sonda InSight, care înregistrează din 2019 seismele de pe planetă.

Misiunea condusă de NASA a dezvăluit grosimea medie a scoarţei Marte ca fiind între 24 şi 72 de kilometri, cumva mai mică decît era crezut, transmite Știri.md.

Cea mai importantă descoperire însă o reprezintă dimensiunea miezului planetei. Acesta are o rază de 1.830 de kilometri, la limita superioară a estimărilor anterioare.

Este prima dată cînd ştiinţa a reuşit să traseze direct stratificarea internă a unei planete în afară de Pămînt. A mai fost făcută şi pentru Lună, dar Marte (cu o rază totală de 3.390 de kilometri) este la o scară mai mare.

Aceste informaţii permit cercetătorilor să înţeleagă mai bine formarea şi evoluţia diferitelor corpuri cereşti.

InSight a ajuns la aceste rezultate în acelaşi mod în care seismologii studiază stratificarea internă a Pămîntului - urmărind semnalele din cutremure. Acestea eliberează valuri de energie. Schimbări în traiectoria şi viteza valurilor trădează natura rocilor prin care trec.

Seismometrul trimis de sonda NASA a observat sute de cutremure, cu cinci în ultimii doi ani care au avut proprietăţile perfecte pentru a „imagina” interiorul Marte.

Echipa, care este condusă din Franţa şi Regatul Unit, determină scoarţa Marte ca avînd o grosime fie de 20 km, fie de 39 km exact sub sondă, în funcţie de stratificarea care există. Extrapolînd geologia cunoscută a suprafeţei restului planetei, rezultă o grosime estimată între 24 şi 72 de kilometri.

Prin comparaţie, grosimea medie a scoarţei Pămîntului este de 15-20 de kilometri. Doar într-o regiune continentală precum Munţii Himalaya poate ajunge la 70 km.

Miezul Planetei Roşii începe de la aproximativ jumătatea distanţei de la suprafaţă la o adîncime de circa 1.560 de kilometri şi se găseşte în stare lichidă.

Echipa misiunii a spus că din noile observaţii directe rezultă două urmări fascinante.

Prima este aceea că masa cunoscută şi momentul de inerţie pentru Marte presupune că miezul este mult mai puţin dens decît era crezut şi că aliajul fier-nichel care îi domină compoziţia trebuie să fie puternic îmbogăţit de elemente mai uşoare, precum sulful.

A doua consecinţă are legătură cu stratul dintre miez şi scoarţă - mantaua. Aceasta este mai subţire decît era presupus.

Detalii despre structura internă a planetei Marte sînt raportate într-o serie de articole ştiinţifice în revista Science.