Fenomenul este vizibil, în special, în emisfera nordică, unde schimbările de climă și reducerea suprafețelor acoperite cu zăpadă și gheață au dus la scăderea capacității de reflexie a planetei.
Albedoul, adică reflectivitatea suprafețelor, joacă un rol important: gheața și zăpada resping o mare parte a radiației solare, în timp ce apa sau solul întunecat absorb energia. Pierderea acestor suprafețe reflectorizante în zonele nordice accelerează procesul de încălzire și „întunecare” a planetei, notează Noi.md cu referire la descopera.ro.Un alt factor esențial este legat de aerosoli, particulele microscopice din atmosferă. În emisfera nordică, poluarea fină a scăzut semnificativ datorită măsurilor de protecție a mediului implementate în Europa, Statele Unite și China. Reducerea acestor particule a dus la o formare mai mică de nori, ceea ce a diminuat și capacitatea de reflectare a radiației solare.
În schimb, în emisfera sudică, evenimente precum incendiile de vegetație din Australia și erupția vulcanului Hunga Tonga (2021–2022) au generat cantități mari de aerosoli, sporind reflectivitatea.
Specialiștii spun căm noua realitate a „întunecării” planetei confirmă fragilitatea echilibrului climatic și subliniază importanța protejării suprafețelor de gheață și a monitorizării atente a modificărilor atmosferice, factori care influențează direct viitorul climatic al Pămîntului.
Adăuga comentariu