O sondă a detectat „elemente necunoscute” în satelitul natural Phobos al lui Marte

Sonda Mars Express a Agenției Spațiale Europene (ESA), lansată în 2003, a detectat noi indicii referitoare la originea sateliților ce orbitează în jurul planetei Marte, considerați, în rîndul astronomilor, ca fiind foarte asemănători Lunii noastre, descopera.ro.

Echipată cu un software actualizat, Mars Advanced Radar for SubSurface and Ionosfera Sounding (MARSIS), nava spațială veterană oferă o privire mai profundă asupra Phobos – unul dintre sateliții naturali ai lui Marte, față de originea căruia astronomii și-au pus numeroase întrebări.

„Suntem încă într-un stadiu incipient în analiza noastră. Dar am văzut deja posibile semne ale unor elemente necunoscute anterior sub suprafața satelitului marțian. Suntem încîntați să vedem rolul pe care MARSIS l-ar putea juca în rezolvarea misterului din jurul originii lui Phobos”, a declarat Andrea Cicchetti, membru al echipei MARSIS de la Institutul Național de Astrofizică din Italia, într-un comunicat de presă, potrivit Futurism.

MARSIS, nava spațială care ar putea elucida misterul lui Phobos

Phobos, împreună cu Deimos, sînt cele două luni mai mici ale lui Marte, denumite după zeii greci ai fricii și panicii.

Ambele sînt mici, astfel că, Phobos are mai puțin de 27 kilometri în diametru și arată mai mult ca niște asteroizi decît o lună sferică, cum ar fi cea a Pămîntului.

Aceste caracteristici ciudate, dar fascinante, împreună cu compozițiile lor suspectate ca asteroizi, au divizat mult timp astronomii cu privire la originea lor.

„Dacă cele două luni mici ale lui Marte sînt asteroizi capturați sau sînt făcuți din material smuls de pe Marte în timpul unei coliziuni, asta rămîne de văzut. Aspectul lor sugerează că erau asteroizi, dar modul în care orbitează Marte sugerează, fără îndoială, altceva”, a declarat Colin Wilson, cercetător la Mars Express.

Originea sateliților lui Marte, o dezbatere aprinsă în rîndul astronomilor

Aici intră MARSIS. Cu o antenă de peste 130 de metri lungime, MARSIS este capabilă să capteze unde radio de joasă frecvență, care pot pătrunde adînc în miezul lui Phobos. În timp ce multe dintre valuri nu o fac să treacă de suprafață, cele care însă o fac, o ajută să sară între structurile interne și granițele diferitelor materiale din interiorul satelitului marțian.

Examinarea acestor reflecții, captate într-o „radiogramă”, ar putea oferi oamenilor de știință o imagine mai bună a structurilor sub-suprafeței lui Phobos, precum și a compoziției sale generale. Liniile luminoase din radiogramă indică reflexii de suprafață mai mult sau mai puțin inofensive, dar oamenii de știință spun că există dovezi ale unor „reflexii mai slabe”, care ar putea fi semne ale structurilor subterane.

Pentru a afla mai multe despre acest mister, ESA va colabora cu Agenția Spațială Japoneză, astfel încît să colecteze mostre de la suprafața lui Phobos în cadrul misiunii MMX, care va fi lansată în 2024.