O descoperire „total neașteptată” pe Marte

Roverul Perseverance a făcut o nouă descoperire surprinzătoare pe planeta Marte, unde a aterizat în urmă cu 10 luni. Roca de bază pe care a mers roverul de cînd a ajuns pe Planeta Roșie a fost formată de fluxuri de lavă vulcanică, o informație „total neașteptată”, potrivit oamenilor de știință care coordonează misiunea. Pînă acum, ei credeau că rocile stratificate pe care Perseverance le-a fotografiat erau sedimentare.

Fragmentele de rocă pe care Perseverance le-a prelevat pînă acum au dezvăluit, de asemenea, că acestea au interacționat cu apa de mai multe ori, iar unele dintre ele includ molecule organice. Aceste descoperiri ar putea ajuta oamenii de știință să creeze o cronologie precisă a evenimentelor care au avut loc în craterul Jezero, locul unui lac antic, și să le extindă la istoria planetei, scrie realitatea.md.

Descoperirea a fost anunțată în timpul reuniunii Uniunii Geofizice Americane din New Orleans.

De ani de zile, oamenii de știință s-au întrebat dacă roca din acest crater este rocă sedimentară, formată din straturi de material depuse de un rîu antic, sau rocă magmatică, care se formează atunci cînd lava provenită de la un vulcan se răcește.

„Începeam să cred că nu vom afla niciodată răspunsul”, a spus Ken Farley, om de știință din proiectul Perseverance.

Totul s-a schimbat cînd Perseverance a început să folosească un burghiu la capătul brațului său robotizat pentru a răzui suprafețele stîncilor.

„Cristalele din stîncă au furnizat informația-cheie”, a spus Farley.

Perseverance este dotat cu o suită de instrumente sofisticate care pot analiza aceste roci, dezvăluind compoziția și conținutul mineral al acestora. Unul dintre aceste instrumente este PIXL, sau Instrumentul Planetar pentru Litochimia cu raze X.

În noiembrie, Perseverance și-a folosit instrumentele pentru a studia o stîncă, supranumită „Brac” de către echipă. Analiza a relevat cristale mari de olivină înconjurate de cristale de piroxen, ambele indicînd faptul că roca provine din curgeri de lavă vulcanică.

„Orice student bun la geologie vă va spune că o astfel de textură indică roca formată atunci cînd cristalele s-au așezat într-o magmă care se răcește lent – de exemplu un flux de lavă gros, un lac de lavă sau o cameră de magmă”, a spus Farley. „Roca a fost apoi alterată de apă de mai multe ori, făcînd-o un tezaur care va permite oamenilor de știință să dateze evenimentele din Jezero, să înțeleagă mai bine perioada în care apa era mai des întîlnită la suprafața sa și să dezvăluie istoria timpurie a planetei. Mars Sample Return va avea lucruri grozave din care să aleagă”, a adăugat el.

Acum, echipa vrea să știe dacă rocile care conțin olivină au fost formate dintr-un lac de lavă care se răcește sau dacă au provenit dintr-o cameră subterană de lavă care a fost expusă ulterior din cauza eroziunii.

„Acest lucru a fost total neașteptat și ne străduim să înțelegem ce înseamnă. Dar voi specula că acesta nu este probabil podeaua craterului inițial. Din diametrul acestui crater, ne așteptăm ca podeaua craterului original să fie semnificativ mai adîncă decît unde ne aflăm acum”, a spus Farley.