Descoperirea ar putea oferi o nouă perspectivă asupra începuturilor campaniei militare care a schimbat istoria lumii.
„Cercetările noastre, combinate cu o lectură atentă a surselor antice, ne-au permis să stabilim locația exactă a bătăliei, satele implicate și poziția acesteia în cadrul cîmpiei”, a declarat istoricul Revhan Körpe, coordonator al proiectului Alexander the Great Cultural Route și profesor la Universitatea Çanakkale Onsekiz Mart, citat de Türkiye Today.
Un cîmp de luptă uitat, redescoperit după două milenii
Timp de generații, locul bătăliei a fost disputat de istorici. Echipa turcă a analizat mlaștinile antice, poziția unui deal vizibil și astăzi, dar și rezultatele testelor geomorfologice pentru a reconstitui peisajul de atunci. Studiile au mutat locația mai la sud de zonele cercetate anterior, în apropiere de orașul Biga, pe rîul Granic.
Körpe explică faptul că teoriile vechi indicau un teren mlăștinos, însă cercetătorii au identificat un deal care corespundea descrierilor antice despre mercenarii ce l-au folosit în luptă. Pe acest deal, fermierii locali au raportat descoperirea unor morminte cu arme, confirmînd relatările conform cărora Alexandru își îngropa soldații împreună cu armele lor. În 2024, aici a fost găsit și un mormînt nemarcat al unui bărbat adult.
Hermaion – indiciul decisiv
Un alt factor crucial în stabilirea cîmpului de luptă a fost descoperirea orașului antic Hermaion în 2024. Sursele istorice îl menționează ca ultima oprire a lui Alexandru înainte de confruntarea de la Granic. Prezența acestui oraș a permis cercetătorilor să identifice cu precizie Cîmpia Biga drept locul bătăliei.
„Am cartografiat traseul parcurs de Alexandru – din satul Ozbeck, prin Umurbey și Lapseki, pînă în Cîmpia Biga”, a precizat Körpe.
O bătălie care a schimbat istoria
Bătălia de la Granic a fost prima mare victorie a lui Alexandru împotriva perșilor și a deschis drumul pentru cucerirea Imperiului Persan. „Alexandru a condus personal cavaleria și a fost salvat de garda sa apropiată în timpul luptelor”, spune Körpe. „A fost un punct de cotitură care i-a adus supranumele de cel Mare și a marcat un moment esențial în istoria lumii.”
Alexandru Macedon a urcat pe tronul Macedoniei la doar 20 de ani și, între 336 și 323 î.Hr., a unit cetățile grecești, a condus Liga Corintiană, a devenit rege al Persiei, Babilonului și Asiei, extinzîndu-și imperiul din Grecia pînă în Orientul Mijlociu. A murit de malarie la Babilon în 323 î.Hr., la vîrsta de 32 de ani, lăsînd în urmă una dintre cele mai mari moșteniri militare și culturale ale Antichității.
Noua descoperire din Turcia readuce în atenție începuturile epopeei sale și oferă un context mai clar asupra primei mari victorii care i-a deschis drumul spre legendă.
Adăuga comentariu