Marea Pată Roşie de pe Jupiter este mult mai adâncă decât se credea anterior

Date primite de la sonda Juno a NASA au oferit mai multe informaţii despre atmosfera uimitoare şi violentă a planetei Jupiter, inclusiv despre Marea Pată Roşie, cercetătorii constatînd că această furtună imensă şi învolburată se extinde mult mai departe în jos decît se credea anterior, informează Reuters vineri.

Oamenii de ştiinţă au anunţat joi că Marea Pată Roşie se afundă între aproximativ 350 pînă la 500 de kilometri sub vîrfurile norilor de pe Jupiter, constatare la care s-a ajuns pe baza măsurătorilor cu microunde şi ale cîmpului gravitaţional obţinute de la Juno, scrie agerpres.ro.

Datele le oferă oamenilor de ştiinţă care studiază cea mai mare planetă din sistemul solar - atît de mare încît 1.000 de Pămînturi ar putea încăpea în ea - o imagine tridimensională a atmosferei lui Jupiter.

Planeta, cunoscută drept o gigantă gazoasă, este compusă în principal din hidrogen şi heliu, cu urme de alte gaze. Fîşii şi cîteva furtuni, precum Marea Pată Roşie, domină aspectul colorat al lui Jupiter, a cincea planetă de la Soare, cu diametrul de aproximativ 143.000 de kilometri.

Marea Pată Roşie este o furtună de aproximativ 16.000 de kilometri, care se învolburează în emisfera sudică a lui Jupiter, lăsînd să se vadă nori de culoare purpurie care se rotesc în sens invers acelor de ceasornic la viteze mari. Aceasta este una dintre minunile Sistemului Solar şi există de secole, însă oamenii de ştiinţă nu au reuşit pînă acum să obţină multe informaţii despre ce anume se află sub suprafaţa sa.

"Din punct de vedere ştiinţific, este surprinzător modul în care furtuna poate să dureze atît de mult şi să fie atît de mare", a declarat Scott Bolton de la Southwest Research Institute din Texas, cercetător principal în cadrul misiunii Juno şi autorul principal al unuia dintre cele două studii despre Jupiter publicate joi în jurnalul Science.

"Este suficient de lată pentru a înghiţi Pămîntul", a adăugat Marzia Parisi de la Laboratorul de propulsie prin reacţie al NASA din California, om de ştiinţă în cadrul misiunii Juno şi autoare principală a celui de-al doilea studiu.

Un instrument numit radiometru cu microunde le-a permis oamenilor de ştiinţă să "privească" sub vîrfurile norilor lui Jupiter şi să investigheze structura numeroaselor sale furtuni vortex, inclusiv Marea Pată Roşie, observînd că acestea există la adîncimi foarte mari în atmosfera lui Jupiter - o profunzime mult mai mare decît era de aşteptat.

Mai degrabă decît să fie limitate la zonele superioare ale atmosferei lui Jupiter, rădăcinile Marii Pete Roşii se cufundă în regiunile de dincolo, unde apa condensează şi se formează nori - mai jos decît poate ajunge lumina solară.

Datele transmise de Juno au arătat anterior că fluxurile jet din atmosfera lui Jupiter ajung şi chiar mai departe în jos, pînă la adîncimi de aproximativ 3.200 de kilometri.

Ipoteze bazate pe modul în care se comportă atmosfera Pămîntului, ca şi modele produse în ultimele decenii, au dat impresia că Marea Pată Roşie era o furtună relativ superficială, a spus Bolton. "Jupiter acţionează într-un asemenea mod misterios încît e ca şi cum constatăm aceste lucruri pentru prima dată - pentru că aceasta este prima misiune care a putut să privească în interiorul planetei", a precizat el. "Şi avem parte de surprize", a completat cercetătorul.

Jupiter şi Pămîntul sînt lumi foarte diferite, şi nu doar în ceea ce priveşte dimensiunea. Pămîntul este un loc stîncos. Planetei Jupiter îi lipseşte suprafaţa solidă, deşi poate avea un miez interior solid.

Juno orbitează Jupiter din 2016, obţinînd informaţii despre atmosfera acestei planete, structura interioară, cîmpul magnetic şi regiunea din jurul ei. De asemenea, Juno urmează să zboare pe lîngă lunile mari ale lui Jupiter, Europa şi Io şi să exploreze micile inele din jurul planetei.

Forma Marii Pete Roşii s-a modificat de-a lungul timpului şi există indicii că dimensiunea ei s-ar putea să se micşoreze. "Este cea mai mare furtună din întregul Sistem Solar. Nu mai există nimic asemănător", a spus Bolton. "Extremele sînt de obicei fascinante, dar creează şi o frumuseţe incredibilă", a adăugat cercetătorul.