Istoria străveche a Pămîntului, dezvăluită cu ajutorul nisipului

Cercetătorii au dezvoltat o nouă tehnică, prin studierea vîrstei unor grăunțe de nisip vechi de pe plaje, rîuri și roci din întreaga lume, pentru a dezvălui detalii neștiute despre trecutul geologic îndepărtat al Pămîntului.

Cercetătorul principal, Dr. Milo Barham, de la Curtin’s School of Earth and Planetary Sciences, a declarat că echipa a conceput un sistem de măsurare, care determină „amprenta distribuției vîrstei” mineralelor cunoscute sub numele de nisip de zirconiu, aruncînd o nouă lumină asupra evoluției suprafeței Pămîntului în ultimele cîteva miliarde de ani.

Ce se întîmplă în adîncurile lumilor îndepărtate?

Cea mai mare bacterie descoperită vreodată i-a uimit pe cercetători cu complexitatea sa

„În timp ce o mare parte din înregistrările geologice originale se pierd din cauza eroziunii, mineralele durabile precum zirconul formează sedimente care adună în mod eficient informații din aceste lumi pierdute pentru a picta o imagine vie a istoriei planetei, inclusiv a schimbărilor de mediu, a dezvoltării unei biosfere, a evoluției continentelor și a acumulării de resurse minerale la granițele plăcilor antice”, a declarat Barham.

Oamenii de știință urmăresc nisipul pentru a afla istoria Pămîntului

„Plajele lumii înregistrează cu fidelitate o istorie detaliată a trecutului geologic al planetei noastre, miliarde de ani din istoria Pămîntului fiind imprimați în geologia fiecărui grăunte de nisip, iar tehnica noastră ajută la deblocarea acestor informații.”

„Această nouă abordare permite o mai bună înțelegere a naturii geologiei antice pentru a reconstrui dispunerea și mișcarea plăcilor tectonice de pe Pămînt de-a lungul timpului”.

De asemenea, și co-autorul studiului, profesorul Chris Kirkland, a declarat că noua metodă poate fi folosită pentru a urmări istoria Pămîntului mult mai clar decît se putea anterior.

Modul în care Pămîntul se schimbă, urmărit în boabele de nisip

„Zirconii conțin elemente chimice care ne permit să datăm și să reconstruim condițiile de formare a mineralelor. La fel cum demografia populației umane urmărește evoluția țărilor, această tehnică ne permite să urmărim evoluția continentelor prin identificarea demografiei populației de vîrstă particulară a granulelor de zirconiu dintr-un sediment”, a declarat profesorul Kirkland, potrivit EurekAlert.

„Modul în care Pămîntul se schimbă prin eroziune este urmărit în modelul vîrstelor boabelor de zirconiu în diferite medii geologice. De exemplu, sedimentele de pe coastele de vest și de est ale Americii de Sud sînt complet diferite, deoarece în partea de vest există multe granule tinere care au fost create de crusta care s-a scufundat sub continent, determinînd cutremure și vulcani în Anzi. În timp ce, pe coasta de est, totul este relativ calm din punct de vedere geologic și există un amestec de granule vechi și tinere, culese dintr-o diversitate de roci din bazinul Amazonului.”