O bucată dintr-o rocă veche de 4 miliarde de ani, ce a fost spulberată în spaţiu de pe suprafaţa lui Marte în urmă cu aproximativ 15 milioane de ani şi a căzut în cele din urmă în Antarctica, unde a fost descoperită în 1984, ascunde secretele chimice ale apei de pe Planeta Roşie, conform unui nou studiu, transmite marţi Live Science.
După descoperirea sa în 1984, acest meteorit provenind de pe Marte a iscat controverse în lumea ştiinţifică din cauza compuşilor organici găsiţi în interiorul său. Oamenii de ştiinţă s-au împărţit în două tabere, unii care susţineau că meteoritul s-a contaminat cu compuşi organici după ce a căzut pe Terra, în timp ce alţii susţineau că transportă compuşi organici de pe Marte.
Recent, o echipă de cercetători japonezi a reexaminat acest meteorit şi a anunţat că a descoperit urmele lăsate de apa vechilor oceane de pe Marte, bogate în carbon şi azot, ingrediente considerate cheie pentru apariţia vieţii.
Meteoritul denumit Allan Hills 84001, după locaţia în care a fost descoperit, a făcut subiectul a numeroase studii şi lucrări ştiinţifice pentru că oamenii de ştiinţă încercau să explice originea compuşilor organici pe care-i conţine. Au existat şi cercetători care ajungeau la concluzia că acest meteorit conţine dovada existenţei vieţii microbiene pe Marte, conform unui studiu publicat în 2016.
Principala problemă a tuturor acestor studii a fost că nimeni nu putea exclude posibilitatea ca moleculele organice de pe Pămînt să se fi amestecat cu materialele din meteorit în secolele pe care această rocă şi le-a petrecut încastrată în gheaţa antarctică. De asemenea, nu putea fi exclusă nici ipoteza contaminării cu materiale organice în timp ce meteoritul se afla în laborator, transmite Agerpres.
De această dată însă, oamenii de ştiinţă au reuşit să demonstreze că materialele organice descoperite în meteorit provin într-adevăr de pe Marte şi nu sînt rezultatul unei contaminări terestre. Pentru prima oară, ei au reuşit să arate şi că în meteorit se află materiale organice pe bază de azot. Majoritatea azotului descoperit pe Marte se află sub formă de gaz inert (N2) sau în compuşi chimici din sol care descompun materia organică, scriu cercetătorii în noul studiu. Aceşti carbonaţi ce conţin azot, din meteorit, sugerează că dacă viaţa ar fi existat pe Marte, atunci ar fi avut acces la aceleaşi forme de azot pe care se bazează şi în prezent viaţa terestră.
Noul studiu, publicat la 24 aprilie în jurnalul Nature Communications, a fost desfăşurat într-un laborator cu cel mai ridicat nivel de siguranţă, în care tot personalul poartă echipamente complete de protecţie împotriva contaminării. În acest mediu steril, cercetătorii au izolat mici grăunţe de carbonat - compus din meteoritul vechi de 4 miliarde de ani. Apoi, au bombardat aceste grăunţe cu unde de ioni (molecule cu sarcină electrică) pentru a îndepărta eventualele substanţe contaminante de la suprafaţă. Materialul de sub stratul de la suprafaţă, susţin cercetătorii, reprezintă o aproximare cît se poate de apropiată a substanţelor chimice din interiorul meteoritului, dinainte ca acesta să fie expus mediului de pe Pămînt.
Ei au descoperit niveluri de azot organic cu mult mai mari decît ar fi putut fi explicate prin contaminare din gheaţa antarctică, ceea ce sugerează că acest azot a pătruns în rocă încă de la începutul formării acesteia, pe Marte. Carbonaţii din meteoritul Allan Hills 84001 s-au format în apă, susţin cercetătorii. Pe Pămînt, carbonaţii, aşa cum sînt calcarul şi calcitul, se găsesc în locurile unor foste surse de apă. Pornind de la aceste dovezi, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că, în oceanele primordiale de pe Marte ar fi existat compuşi organici ai azotului din belşug.
Această descoperire este importantă pentru că „azotul este un element esenţial pentru viaţa pe Pămînt, fiind necesar în proteine, ADN, ARN şi în alte materiale vitale”, scriu oamenii de ştiinţă.
Aceste rezultate sînt susţinute şi de alte dovezi descoperite pe Planeta Roşie. Roverul Curiosity, aparţinînd NASA, şi modulele de asolizare Viking au identificat urme de materii organice la suprafaţa lui Marte. Însă instrumentele cu care au fost dotate aceste echipamente nu pot realiza testele complexe pe care oamenii de ştiinţă la fac în laboratoare. Descoperirile realizate de roverul Curiosity şi sondele Viking, precum şi concluziile publicate în urma analizei meteoritului Allan Hills 84001 sugerează că la un moment dat, în trecutul îndepărtat, suprafaţa lui Marte era acoperită de oceane bogate în materii organice.
Chiar dacă existenţa materiei organice este o condiţie esenţială a apariţiei vieţii, deocamdată încă nu se ştie dacă în urmă cu miliarde de ani Marte ar fi putut fi o planetă vie, la fel ca Terra.
Adăuga comentariu