De ce sunt zilele mai scurte pe Pămînt și de ce rotirea acestuia este mai rapidă

În mijlocul vieții moderne de multe ori avem impresia că timpul zboară. Acest lucru se întîmplă cu adevărat pentru că oamenii de știință au descoperit că zilele sînt mai scurte pe Pămînt, dar și că viteza sa de rotație este mai mare.

Pămîntul a înregistrat cea mai scurtă zi de cînd au fost început înregistrările, în luna iunie. Cele 1,59 milisecunde eliminate de la rotația obișnuită de 24 de ore pe 29 iunie ridică perspectiva unei secunde intermitente negative pentru a menține ceasurile aliniate ceea ce ar fi prima dată în istorie cînd ceasurile globale au fost accelerate.

Oamenii de știință susțin că schimbările climatice, activitatea seismică și circulația oceanului ar putea fi toate de vină, la fel ca și tracțiunea Lunii și așa-numita „Chandler Wobble”, o schimbare a rotației Pămîntului pe axa sa.

„Chandler Wobble” este o mișcare de balansare care are loc în timp ce Pămîntul se rotește pe axa sa. Cu toate acestea, în ultimii ani, rotirea a devenit mai puțin agitată, ceea ce oamenii de știință cred că ar putea fi legat de creșterea vitezei de rotație a Pămîntului, rezultînd zile mai scurte.

Încălzirea globală este, de asemenea, considerată a avea un efect, prin topirea gheții și zăpezii într-un ritm mai rapid. Cercetările au sugerat că, pe măsură ce ghețarii se topesc, ca urmare a creșterii temperaturii atmosferice din arderea combustibililor fosili, redistribuirea masei face ca Pămîntul să se deplaseze și să se rotească mai repede pe axa sa.

Acest lucru se datorează faptului că duce la pierderea a sute de miliarde de tone de gheață pe an în oceane, ceea ce determină deplasarea Polului Nord și Sud către est de la mijlocul anilor 1990. Anterior, doar factorii naturali, cum ar fi curenții oceanici și convecția rocilor fierbinți în adîncul Pămîntului, au contribuit la poziția în derivă a polilor, scrie Playtech.ro.

Din 1980, poziția „stîlpilor” s-a mutat la aproximativ 4 m pe distanță. Axa de rotație a Pămîntului, o linie imaginară care trece prin Polii Nord și Sud este mereu în mișcare, din cauza unor procese pe care oamenii de știință nu le înțeleg complet.

Dar modul în care apa este distribuită pe suprafața Pămîntului este un factor care determină schimbarea axei și, prin urmare, a polilor. Un exemplu în acest sens este scăderea masei de gheață a Groenlandei pe măsură ce temperaturile au crescut de-a lungul secolului al XX-lea.

NASA spune că vînturile mai puternice din anii El Niño pot încetini rotirea planetei, prelungind ziua cu o fracțiune de milisecundă. În orice caz, impactul pe care îl au schimbările climatice asupra rotației Pămîntului este încă considerat în rîndul comunității științifice a fi relativ mic.

Motivul pentru care zilele sînt mai scurte

Cutremurele și alte activități seismice pot avea, de asemenea, un impact asupra cît de repede se rotește planeta noastră. De exemplu, cutremurul din 2004 care a declanșat un tsunami în Oceanul Indian a mutat suficientă rocă pentru a scurta durata zilei cu aproape trei microsecunde. Cutremurele majore din Chile în 2010 și Japonia în 2011 au crescut, de asemenea, rotirea Pămîntului și, prin urmare, au redus durata zilei.

Circulația oceanului și presiunea pe fundul mării trage și pe axa Pămîntului. În noiembrie 2009, evenimentele din Oceanul de Sud au făcut ca Pămîntul să se învîrtă puțin mai repede, scurtînd jumătate din zilele lunii cu 0,1 milisecunde fiecare.

Experții de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) al NASA din California și de la Institutul de Fizică a Pămîntului din Paris din Franța au observat că acesta a încetinit brusc pe 8 noiembrie 2009, doar pentru a accelera două săptămîni mai tîrziu.

Datele precise privind durata zilei au dezvăluit apoi că schimbările au făcut imediat ca Pămîntul să se rotească mai repede, scurtîndu-se în fiecare zi cu 0,1 milisecunde, înainte ca durata zilei să revină la normal pe 20 noiembrie a acelui an, în conformitate cu, curentul.

Unii experți cred că explicația se află în interiorul Pămîntului, probabil că ceva se întîmplă cu miezul și mantaua planetei. Viteza de rotire a planetei noastre pe axa sa a variat de-a lungul istoriei. Acum 1,4 miliarde de ani, o zi dura mai puțin de 19 ore, față de 24 de astăzi, scriu cei de la Dailymail.

Oamenii nu pot detecta schimbarea, dar ar putea afecta sateliții și sistemele de navigație. Fiecare zi pe Pămînt este formată din 86.400 de secunde, dar rotația nu este uniformă, ceea ce înseamnă că, pe parcursul unui an, fiecare zi are o fracțiune de secundă mai mult sau mai puțin.