Cutremurele erau un fenomen neobișnuit în centrul Statelor Unite, dar situația s-a schimbat în ultimele decenii, în special în Oklahoma și Kansas. Unii specialiști spun că este din cauza extracției de țiței din zonă și a substanțelor introduse în sol în timpul acestui proces. Ele provoacă o mișcare tot mai intensă a solului, iar cercetări recente arată că aceste seisme se vor produce mult timp după sistarea operațiunilor. Victor Mocanu, profesor la Facultatea de Geologie și Geofizică din București.
„Este vorba despre cutremure induse prin activitatea pe care o desfășoară oamenii, dar aceste surse de cutremure induse sînt în realitate mult mai multe. Noi le grupăm în două categorii: surse de suprafață și cele subterane.
Sursele de suprafață sînt de tipul baraje, lacuri de acumulare, zgîrie-nori, deci suprasarcini care induc o apăsare, o forță excedentă asupra terenului și care, în timp, pot să genereze astfel de evenimente. Sunt binecunoscute, de altfel, și se întîmplă mai peste tot în lume.
O a doua categorie este reprezentată de sursele subterane și aici sînt mai multe. Putem trece în revistă scăderea nivelului hidrostatic pe cale artificială, excavațiile asociate lucrărilor miniere, extracția de hidrocarburi, injecții de ape reziduale, fracturare hidraulică, stocare de gaze naturale și încă alte cîteva categorii”, a enumerat profesorul Victor Mocanu.
Cînd provoacă seisme injecția de fluide și ape reziduale
„Aici trebuie să separăm lucrurile. O parte din cutremurele din zona centrală a Statelor Unite - Oklahoma, nordul Texasului - sînt generate, într-adevăr, de procesul de extracție, în aceeași zonă existînd un număr foarte mare de sonde de extracție a hidrocarburilor - țiței, petrol și gaze. O a doua categorie este reprezentată de injecția de fluide și de ape reziduale rezultate mai ales în urma procesului de extracție a fluidelor de tip hidrocarburi”, a arătat profesorul Victor Mocanu.
Pentru ca un astfel de proces, injecția apelor subterane, să genereze un cutremur de pămînt e nevoie să fie îndeplinite însă mai multe condiții simultan: „E vorba de volume mari de ape reziduale injectate, pe o perioadă relativ lungă. Adîncimile la care sînt injectate aceste fluide sînt de obicei de ordinul cîtorva kilometri. Este nevoie apoi de prezența în subteran a unor falii care să fie suficient de semnificative pentru a genera deplasarea compartimentelor adiacente și în acest fel apariția cutremurelor, falii pe care să se poată deplasa apele respective reziduale. Este vorba apoi de existența unor căi de migrare a apelor reziduale dinspre sondele respective în zonele de falie”, atrage atenția expertul.
Producerea cutremurelor nu poate fi controlată
Acest proces este, pe de altă parte, unul de durată. Sondele respective sînt în funcțiune de zeci de ani și toate modelele matematice, dar și investigațiile la fața locului au arătat că și dacă s-ar întrerupe în acest moment injecția de ape reziduale, procesul acesta de generare de seismicitate ar dura încă 10-15-20 de ani cel puțin, a punctat profesorul Mocanu.
Producerea acestor cutremure nu poate fi controlată, pentru că este vorba de o structură extrem de complexă a subsolului, pe care noi doar ne-o putem imagina, o investigăm cu toate instrumentele științei moderne, dar sîntem foarte departe de a avea modele aproape de perfecțiune, a mai spus decanul Facultății de Geologie și Geofizică a Universității din București.
Victor Moscanu este doctor în geofizică și a făcut studii postuniversitare în Statele Unite ale Americii.
Adăuga comentariu