COVID-19 în MOLDOVA  Mai multe detalii

TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

mai multeminimizează

Calypso Venus Scout, un nou concept de misiune pentru explorarea suprafeţei lui Venus

NASA urmează să se pronunţe cu privire la o propunere de misiune de explorare a suprafeţei planetei Venus după un nou concept - plasarea unui balon deasupra straturilor dense de nori venusieni şi coborârea unei sonde până sub plafonul de nori pentru a observa suprafaţa acestei planete transformată într-un infern de un proces de încălzire globală scăpat de sub control, transmite luni Space.com.



Dintre toate planetele telurice ale Sistemului Solar, Venus este, fără discuţie, cea mai dificil de explorat - cu temperaturi la suprafaţă ce ating 464 de grade Celsius şi o presiune de 92 de ori mai mare decât cea de pe Pământ, de la nivelul mării, chiar şi cele mai rezistente sonde de asolizare nu pot rezista prea mult. Însă o nouă idee de misiune, denumită Calypso Venus Scout, propune suspendarea unei sonde de un cablu lung de 32 de kilometri, prins de un balon purtat de curenţii din atmosfera planetei.

Venus este doar cu puţin mai mică decât planeta noastră şi este considerată de astronomi drept "geamăna Pământului". Însă cele două planete sunt extrem de diferite în ceea ce priveşte condiţiile de mediu de la suprafaţă. Dacă pe Pământ se păstrează o climă blândă şi sunt mări şi oceane, Venus este un adevărat infern.

Atmosfera lui Venus este formată aproape complet din dioxid de carbon, iar presiunea este de 92 de ori mai ridicată decât cea de pe Pământ de la nivelul mării. Această atmosferă toxică este atât de densă, încât căldura nu se poate degaja, iar temperaturile de la suprafaţa planetei sunt cele mai ridicate de pe orice planetă a Sistemului Solar - mai fierbinte chiar decât la suprafaţa lui Mercur, deşi se află la o distanţă faţă de Soare cu 50% mai mare decât Mercur.

Dintre toate misiunile trimise până în prezent spre Venus, doar misiunile din cadrul programului sovietic Venera au încercat asolizări. Majoritatea acestor sonde de asolizare s-au defectat imediat din cauza condiţiilor nefavorabile, însă câteva sonde au reuşit să supravieţuiască suficient timp pentru a trimite spre Pământ câteva fotografii înainte de a fi la rândul lor distruse.

Astfel, nicio sondă nu a mai atins suprafaţa lui Venus de la misiunea Venera 14 din 1982.

Chiar dacă au trecut aproape 40 de ani după ultima misiune din cadrul programului Venera, încă nu avem tehnologia de a construi o sondă de explorare care să reziste în mediul venusian. În plus, dacă în cazul planetei Marte există perspectiva explorării planetei cu echipaje umane şi în cele din urmă a colonizării acestei planete, în cazul lui Venus nimeni nu doreşte să investească bani în dezvoltarea tehnologiilor necesare pentru explorarea de la sol a acestei planete.

Propunerea de misiune Calypso Venus Scout, ale cărei detalii au fost publicate recent pe portalul ştiinţific arXiv.org., urmează să fie înaintată NASA spre evaluare. Această misiune încearcă să găsească un echilibru între cele două probleme pe care le ridică Venus pentru misiunile de explorare: suprafaţa lui Venus este prea fierbinte pentru asolizări, iar studierea suprafeţei de pe orbită este afectată de norii atmosferici denşi care fac măsurătorile precise incredibil de dificil de realizat.

Ţinând cont de aceste lucruri, misiunea Calypso propune un compromis. Stratul de nori venusieni coboară până la altitudinea de aproximativ 30 de kilometri faţă de suprafaţa planetei. Dacă putem trimite o sondă sub plafonul de nori, atunci ar putea observa nestingherită suprafaţa planetei. Şi chiar dacă şi la altitudinea de 30 de kilometri temperaturile sunt în continuare foarte ridicate (în jur de 130 de grade Celsius), nu este totuşi la fel de cald ca la suprafaţa acestei planete.

Misiunea Calypso propune trimiterea în atmosfera venusiană a unui balon uriaş, care să plutească deasupra plafonului de nori, păstrând altitudinea de 50 de kilometri. La această altitudine, temperatura şi presiunea înregistrate nu necesită măsuri deosebite pentru protecţia balonului, iar panourile solare vor asigura necesarul de energie al misiunii.

Din respectivul balon va coborî o sondă, prinsă cu un cablu cu lungimea între 15 şi 30 de kilometri. Această sondă va coborî până sub plafonul de nori, şi va obţine câteva fotografii ale suprafeţei lui Venus, în timp ce curenţii atmosferici plimbă balonul dintr-o parte în alta. Apoi, odată ce temperatura din interiorul sondei ajunge la valori prea mari, sonda urmează să fie ridicată din nou până deasupra straturilor de nori unde va rămâne până se va răci şi va transmite datele culese spre Pământ, după care va fi coborâtă din nou.

Înţelegerea planetei Venus este considerată extrem de importantă pentru propria noastră planetă. În urmă cu miliarde de ani, Venus şi Pământul erau cu adevărat două planete gemene - cu oceane de apă la suprafaţă şi o atmosferă plăcută. Însă un efect de seră scăpat de sub control pe Venus a dus la evaporarea oceanelor, iar dioxidul de carbon a început să se acumuleze în atmosferă. În cele din urmă, Venus a devenit atât de uscată încât până şi procesele tectonice s-au oprit complet, conform Space.com

Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
Mai multe

Sondaj Toate

load