Coronavirus stiri: 8216
Obiectiv european stiri: 319
Criza energetică stiri: 953

Astronomii au observat nașterea unei planete de 9 ori mai mare decât Jupiter

12 apr. 22:30   Ştiinţă şi IT
2312

Telescopul spațial Hubble al NASA a captat dovezi ale formării unei protoplanete, asemănătoare lui Jupiter, prin ceea ce cercetătorii descriu drept un „proces intens și violent”.

Această descoperire susține o teorie îndelung dezbătută, privind modul în care se formează planetele precum Jupiter, transmite Noi.md cu referire la descopera.ro.

Noua lume în construcție este încorporată într-un disc protoplanetar de praf și gaz, cu o structură spiralată distinctă, care se învîrte în jurul unei stele tinere, a cărei vîrstă este estimată la aproximativ 2 milioane de ani.

Aceasta era vîrsta Sistemului nostru Solar atunci cînd era în curs de formare a planetelor.

În prezent, vîrsta Sistemului Solar este de 4,6 miliarde de ani.


„Natura este inteligentă. Poate produce planete într-o serie de moduri diferite”, a declarat Thayne Currie de la Telescopul Subaru și Eureka Scientific, cercetător principal al studiului.

Planeta este de nouă ori mai mare decît Jupiter

Toate planetele sînt făcute din material care provine dintr-un disc circumstelar.

Teoria dominantă pentru formarea planetelor se numește „acreție de nucleu”, o abordare de jos în sus, în care planetele încorporate în disc cresc din obiecte mici, care se ciocnesc și se lipesc între ele pe măsură ce orbitează în jurul unei stele.

Acest nucleu acumulează apoi încet gaz din disc.

În schimb, abordarea bazată pe instabilitatea discului este un model de sus în jos, în care, pe măsură ce un disc masiv din jurul unei stele se răcește, gravitația face ca discul să se spargă rapid în unul sau mai multe fragmente de masă planetară.

Planeta nou formată, numită AB Aurigae b, este probabil de aproximativ nouă ori mai masivă decît Jupiter și orbitează în jurul stelei gazdă la o distanță impresionantă, de aproximativ 13 miliarde de km.

„Interpretarea acestui sistem este extrem de dificilă”

Acest lucru îi determină pe cercetători să concluzioneze că instabilitatea discului a permis acestei planete să se formeze la o distanță atît de mare.

Astfel, intră în contrast cu așteptările privind formarea planetelor prin modelul de acumulare a nucleului, acceptat pe scară largă.

Datele obținute de Hubble au fost comparate cu cele provenite de la un instrument de imagistică planetară de ultimă generație, denumit SCExAO, de pe telescopul japonez Subaru de 8,2 metri, situat în vîrful Mauna Kea, Hawaii.

„Interpretarea acestui sistem este extrem de dificilă”, a declarat Currie, autorul studiului, publicat în revista Nature Astronomy. Natura însăși a oferit, de asemenea, o mînă de ajutor: vastul disc de praf și gaz care se învîrte în jurul stelei AB Aurigae este înclinat aproape cu fața către Pămînt.

Currie a subliniat faptul că Hubble a jucat un rol deosebit în a-i ajuta pe cercetători să măsoare orbita protoplanetei. Inițial, ei au fost foarte sceptici în privința faptului că AB Aurigae b era o planetă.

Datele de arhivă de la Hubble, combinate cu imaginile de la Subaru, s-au dovedit a fi un punct de cotitură.

„Gravitația este cheia”

„Această nouă descoperire este o dovadă a faptului că unele planete gigantice gazoase se pot forma prin mecanismul instabilității discului”, a subliniat Alan Boss de la Carnegie Institution of Science din Washington, potrivit Phys.org.

„În cele din urmă, gravitația este cheia, deoarece resturile procesului de formare a stelelor vor sfîrși prin a fi trase împreună de gravitație pentru a forma planete, într-un fel sau altul”.

Înțelegerea primelor zile de formare a planetelor asemănătoare lui Jupiter le oferă astronomilor mai multe informații în legătură cu istoria propriului nostru Sistem Solar.

Această descoperire deschide calea pentru viitoarele studii ale compoziției chimice a discurilor protoplanetare precum AB Aurigae, inclusiv cu ajutorul telescopului spațial James Webb al NASA.

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Experții vorbesc despre un posibil deficit de apă în Moldova. Ce ar trebui să facem?
Cartea neamuluiКатрук Валерий
Balade despre strămoșiСандуляк Владислав