Victimele deportărilor staliniste, comemorate la Gara Feroviară

Pe 6 iulie se împlinesc 70 de ani de la cea mai mare operațiune de deportare în Siberia, organizată în Republica Moldova. Cei mai mulți dintre cei ridicați erau femei și copii.

În Republica Moldova este zi de doliu național, iar drapelul din fața Guvernului a fost coborît în bernă. La Gara Feroviară din Chișinău au fost comemorate victimele deportărilor staliniste, unde a participat cabinetul de miniștri, istorici și moldovenii care au supraviețuit urgiei comuniste. Cei prezenți au ținut un minut de reculegere și au depus flori la monumentul „Trenul durerii”.

„A fost un proces continuă din anul 1941, dar mai ales din n anul 1944 cînd mii de bărbați au fost deportați, asasinați de un regim care nu avea culoare etnică. Asta a făcut ca anul 1949 să fie unul al al femeilor și copiilor ridcați. Știti foarte bine cine sînt călăii. Eu azi vreau să tragem niște lecții din aceste deportări. (...) Învățăm un exercițiu de solidaritate. Oamenii s-au ajutat între ei, chiar și străinii au ajutat. (...) Moldovenii au adus civilizația în Siberia, prin tradițiile de crăciun, paști etc. Au făcut case, au aranjat din temelii cinci localități întregi”, spune Octavian Țîcu.

Prim-ministra Maia Sandu a menționat că oamenii deportați, chiar dacă au fost lipsiți de hrană și condiții elementare de viață, și-au păstrat valorile de viață. Șefa cabinetului a precizat că aceștia erau de fapt elita poporului nostru. Maia Sandu a îndemnat să ținem minte oamenii care au suferit fără nicio vină și să le însușim valorile, deoarece sînt un model de curaj și rezistență.

Au existat trei valuri ale deportărilor staliniste din Republica Moldova: represiunea politică (12-13 iunie 1941); represiunea economică (5-6 iulie 1949); represiunea spirituală (31 martie-1 aprilie 1951). În iunie 1941 au fost judecați și închiși intelectualii și activiștii partidelor politice, iar în 1949 au fost deportați țăranii înstăriți, cei care avea animale, pămînt, moară sau oloiniță.

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, în cel de-al doilea val de deportări, au fost ridicate şi trimise în Siberia 11606 de familii, dintre care 9233 de bărbaţi, 13702 de femei și 11.828 de copii. Autoritățile sovietice, de fapt, doreau să lanseze organizațiile agricole comune, așa numitele colhozuri sau sovhozuri. Imediat după trimiterea moldovenilor în Siberia, în septembrie 1949 s-au format aceste cooperative agricole, iar oamenii rămași în Republica Moldova au fost angajați.