TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

mai multeminimizează

Vasile Ernu: Minoritățile simt mai mult nedreptatea

Scriitorul și criticul Vasile Ernu a scris noua sa carte „Izgoniții” (Изгои), în care vorbește despre comunitatea evreiască din Chișinău la începutul secolului XX, explorează cauzele pogromului din 1903, rădăcinile războiului civil și violența în interiorul societății, transmite Noi.md.

Într-un interviu în cadrul emisiunii „Mecanismul de acțiune cu Elena Levițkaia-Pahomova”, difuzat pe postul de televiziune NTV-Moldova, Vasile Ernu a menționat că se poate de scrie încă multe, dar a promis că va lucra asupra a trei subiecte concrete.

„În trilogia mea se povestesc trei mari istorii. Prima carte se numește „Sectanții”. Aceasta este povestea unei localități din sudul Basarabiei, unde s-au amestecat evreii, vechii credincioși ruși și germanii-protestanți. Ei locuiesc în Budjak. Istoria a început în Rusia țaristă în 1900 și se încheie în perioada post-sovietică, în Moldova modernă. Aceasta este o sagă de familie. Eu tot sînt din acea zonă. Am vrut să povestesc cum au trăit acești oameni în regimuri diferite și care sînt tehnicile lor de supraviețuire”, a spus scriitorul.

Potrivit acestuia, apoi urmează a doua sa carte ”Bandiții” (Бандиты).

„Acestea sînt abordări diferite. În a doua carte, un băiețel face cunoștință cu un bandit care provine dintr-o familie obișnuită. Ei devin prieteni. Se întîmplă un fel de învățare de rău. Studiez în carte de ce experiența proastă, eroii, influența lor sînt atît de atrăgătoare. Mai atrăgători. Le voi examina viața, forma de organizare, ce se întîmplă în societate în perioada post-comunistă, cum banditismul devine politică oficială. Aceasta este o poveste inversată", a spus Vasile Ernu.


„A treia parte, „Izgoniții” (Изгои), este mai grea pentru mine. Aceasta este o încercare de a povesti despre comunitatea evreiască din Chișinău la începutul secolului XX. Vreau să păstrez amintirea acelor vremuri, care acum nu mai este practic păstrată. Mă interesează cum are loc pogromul, care reprezintă punctul de plecare al poveștii, care sînt motivele sale, ce ascunde el. Pogromul este doar vîrful aisbergului, ascunzînd mecanismul formelor de organizare, încălcarea drepturilor civile și modul în care avea loc violența în raport cu acest grup de oameni, care sunt motivele lor”, a spus scriitorul.
El a recunoscut că cel mai interesat i se pare povestea copiilor acestui pogrom: cum aceștia răspund la nedreptate, presiune, represiune, lipsa accesului la educație, restricționarea drepturilor politice, civile, sociale.

„Sînt doi eroi: o fată – teenager al secolului XX - Sara, care alege calea socialismului. Pentru ea, acesta se asociază cu solidaritatea politică, îi oferă drepturi și-i promite ceea ce nu are. Fratele ei alege calea sionismului, care a predeterminat toată nebunia secolului XX. Eu am repetat povestea din Vechiul Testament a fraților gemeni Iacob și Esau. Unul îl jignește pe celălalt și începe războiul civil. Mă interesează rădăcinile războiului civil, violența în interiorul societății. Întregul secol XX a trecut prin asta. În Europa oamenii luptau între ei pentru diferite principii de înțelegere a lumii. Au existat diferite forme de violență care au ucis milioane de oameni. Eu spun că nu este nevoie de repetat acest lucru. Ar fi bine să înțelegem motivele și să le ocolim. Trebuie să observăm ce se întîmplă cu minoritățile. Ei sînt ca peștii din acvariu care prezic cutremur. Simt mai bine schimbarea. Majoritatea sînt calmi. Ei s-au obișnuit cu structura socio-economică, s-au încadrat în ea. Minoritățile simt mai acut nedreptatea și se revoltă", a spus Vasile Ernu.

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Mai multe

Sondaj Toate

load