La extremitatea nordică a Republicii Moldova, în apropierea satului Criva, raionul Briceni, la aproximativ 150 m de granița cu Ucraina, se află intrarea în celebra peştera carstică de gips „Cenuşăreasa”, care în anul 1991, conform deciziei Guvernului Republicii Moldova, a fost redenumită în peştera „Emil Racoviță” (1868-1947) în cinstea vestitului biospeleolog român.
Ținem, să subliniem acest fapt, în scopul de a face lumină asupra problemei denumirii peşterii şi în ce priveşte principiile de conferire a anumitor nume monumentelor naturale în întreaga comunitate științifică internațională.
În anul 1946, geologii au descoperit în preajma satului Criva straturi de ghips, care se află aproape de suprafața pămîntului, în anul 1954, la aproximativ 1,5 km de sat a fost deschisă cariera, a început exploatarea industrială a zăcămintelor. În anul 1959, după una dintre exploziile peretelui vestic al carierei, s-a format o breşă din care a erupt apă. După ce a fost pompată apa, a fost descoperită peştera ‒ o formaţiune carstică, spălată în stratul de ghips de rîuleţul natural din bazinul rîului Nistru în cel al Prutului. Atunci a fost atinsă, doar una dintre galeriile superioare, nu, însă, şi întreg sistemul. În anul 1977, după o altă explozie în carieră la o adîncime mai mare, a fost descoperită încă o breşă. A curs din nou apă, iar peștera a fost aproape complet uscată. De aceea, în documentele de atestare pot fi găsite două date ale descoperirii acesteia.
Peștera a fost descoperită la 12 martie 1977. Membrii grupului: Corjic V., Cabaşniuc V., Degtearenco N., Lemeşev A., Filipeţ A., Gaiseniuc V., Luţiv O., Voitîşen S., Iastremschi V., Filipeţ G. toți fiind membri ai Clubului Speleologic „Troglodit” de la Cernăuţi. Alexandru Filipeţ i-a dat numele peșterii, căci era ziua lui de naștere. Potrivit lui, logica denumirii ar fi ‒ la început murdară, iar apoi frumoasă. În cinstea speleologului a fost numit unul din lacurile peșterii ‒ Filipţovo.
Adăuga comentariu