"Alexandru Sinigur a fost eliberat săptămîna trecută din penitenciar. În urma legii adoptate de deputați, condamnații la detențiune pe viață pot aplica la amnistie.
Lui i-a fost stabilit 30 de ani de privațiune de libertate pentru comportament bun și trebuia să fie eliberat în anul 2045. După ceva timp, avocații lui au depus cerere în instanța de judecată, iar judecătorii l-au eliberat din sala de judecată.Astfel, avocatatul s-a prezentat la penitenciar cu actul de eliberare. Deci el a fost eliberat", a declara directorul ANP, Anatolie Falcă, notează Noi.md cu referire la unimedia.
ANP a contestat decizia la Curtea de Apel Nord.
Menționăm că, în acest context, fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, a făcut o postare în rețelele sociale.
"După grațierea traficanților de droguri, aflăm nu din comunicate oficiale, ci de pe rețele sociale că guvernarea a făcut pasul următor: a deschis ușa Penitenciarului Nr.17 din Rezina și pentru interlopii condamnați pe viață. Nu din greșeală. Ci prin semnături, decizii procesuale, acte administrative și liniște totală.
Printre cei eliberați — Alexandru Sinigur (Nenu), alias „Синий”, capul uneia dintre cele mai periculoase grupări criminale „ЮЖНАЯ”. Condamnat la detenție pe viață în 2006, după extrădarea din Rusia, pentru o serie de infracțiuni deosebit și excepțional de grave comise în Moldova și Ucraina. Lista e lungă: crearea și conducerea unei organizaţii criminale, banditism, luare de ostatici, tentativă și omor premeditat în circumstanţe agravante, dobîndire prin şantaj a avutului proprietarului, privaţiune ilegală de libertate. Mai mult, în cazierul lui figurează și participarea în grupul criminal organizat care l-a asasinat pe omul de afaceri Piotr Sarî.În Codul penal, detenția pe viață este prevăzută exclusiv pentru astfel de fapte.
Apar întrebări firești: cine a validat decizia de eliberare? Pe ce temei? Care a fost opinia procurorului? Unde este analiza de risc? Ce simt victimele crimelor și rudele celor asasinați? Cum vor aprecia partenerii externi aportul statului nostru în combaterea criminalității transfrontaliere? Și, mai ales, cine va răspunde dacă acest om recidivează?
Nimeni nu explică. Nimeni nu întreabă. Guvernarea tace. Presa „independentă” tace. ONG-urile de serviciu — la fel. Așa arată justiția „reformată” de această putere: un sistem care nu mai apără cetățeanul, ci interlopul. Și cînd taci în fața acestor decizii, devii complice", a scris Stoianoglo.
Adăuga comentariu