X 
Transnistria stiri: 1406
Eurovision stiri: 504

Şi iarăşi propagandă xenofobă?..

14 dec. 2018,, 18:20   Societate
3263 2

Să vedem un alt manual al dlui D. Dragnev – „Istoria modernă a românilor (1848-1918). Manual pentru clasa a VIII-a. Chişinău, 2000”. La p. 21 citim că „la 9 aprilie 1849... Rusia încheie cu Turcia o convenţie care era în contradicţie cu interesele naţionale ale românilor”. Această formulă nu poate să nu trezească xenofobie. Apoi, reiese că „alogenii” care locuiau în „spaţiul românesc” aveau alte „interese naţionale” decît cele „ale românilor”.

Cînd e vorba de reforma judiciară din Rusia (p. 43), lucrurile se interpretează în aşa fel, precum că scopul principal al ei în Basarabia consta în „abrogarea legislaţiei locale (naţionale)”. „Aceasta, – scriu autorii, – este încă o dovadă a politicii antinaţionale promovate de ţarism în Basarabia”. Dacă să vorbim la general, autorii au dreptate – politica ţarismului în mare măsură era antinaţională. Dar ea era îndreptată nu numai împotriva „românilor basarabeni”, ci împotriva tuturor popoarelor Rusiei.

În cazul dat avem încă un exemplu de interpretare tendenţioasă, naţionalist-xenofobă a evenimentelor. Conducîndu-ne de o astfel de logică, orice acţiune a ţarismului poate fi interpretată ca antinaţională. Cu atît mai mult că reforma judecătorească urmărea complet alte scopuri şi doar poate numai în ultimul rînd „deznaţionalizarea şi rusificarea românilor basarabeni”.

Acelaşi lucru este şi cu interpretarea reformei militare din 1874 din Rusia (p. 43): „Serviciul militar a devenit un nou instrument de rusificare”. Atunci apare întrebarea: în ce limbă trebuia să se efectueze comenzile militare în armata rusă? Probabil nu în română... Dar în ce limbă primesc şi în trecut primeau comenzile militare „alogenii” în armata română?

Politica guvernului maghiar de după 1867 este prezentată (p. 52) ca excepţional antiromânească. Aceasta nu-i corect, dar dacă şi există o parte de adevăr, ea trebuie prezentată în altă formă. În orice caz, politica naţională a acestui guvern nu avea un caracter numai antiromânesc, ci urmărea ungarizarea tuturor popoarelor Regatului Ungar (parte componentă a Austro-Ungariei).


Continuarea articolului citiți pe moldovenii.md.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?