Șeful CNA explică de ce dosarele de corupție mare nu avansează

Marile cazuri de corupție nu pot fi judecate peste noapte, la fel cum nu pot fi emise condamnări pe numele personajelor-cheie implicate în aceste fraude. Declarația a fost făcută de șeful CNA, Iulian Rusu, în cadrului unui interviu pentru Deutsche Welle.

Directorul Centrului Național Anticorupție a vorbit despre dosarul în cazul furtului bancar, dînd de înțeles că nu știe cu exactitate cînd vor fi recuperați banii furați, notează deschide.md.

”Ce am reușit noi să facem este să aplicăm sechestre. Pentru a asigura o recuperare definitivă, avem nevoie de aceleași hotărîri definitive ale instanțelor de judecată, care emit titluri executorii și se poate aplica confiscarea. Însuși dosarul fraudei bancare presupune foarte multe active, care au părăsit R. Moldova și au fost transmise în foarte multe jurisdicții. Ne-am concentrat în activitate pe jurisdicțiile cooperante, care oferă informații. Aici calea nu este foarte scurtă, pentru că la început trebuie să demonstrăm că bunurile pe care dorim să aplicăm sechestru sunt suspectate de a fi de origine ilegală și din resurse obținute din frauda bancară, după care să aplicăm, prin intermediul instanței de judecată, sechestru și ulterior să solicităm din partea autorităților străine recunoașterea încheierii noastre și respectiv sechestru să fie aplicat și în acele state. În unele circumstanțe, analiza este destul de anevoioasă, pentru că presupune identificarea inițială a acelor bunuri, iar asta presupune schimb de informații cu jurisdicții din afară. Cooperarea decurge destul de bine. Avem rezultate intermediare, iar un rezultat intermediar cu care să venim în public va fi aplicarea sechestrului și asigurarea acțiunilor noastre de recuperare din activele devalizate din frauda bancară” a declarat Rusu.

El a mai explicat și cînd vor fi extrădați ”marii corupți” care au fugit în Israel sau Marea Britanie.

”În cazul persoanelor, s-au înaintat aceleași solicitări de asistență juridică internațională, inclusiv pe extrădare. Ele se află în examinare atît în Israel, cît și în Marea Britanie sau Turcia, jurisdicții cu care comunicăm ca să obținem informații adiționale sau, dacă deja a fost emis mandat de arestare, să fie solicitată extrădarea acestor persoane. Un element important sunt modificările care au fost făcute la Codul de procedură penală, care permit judecarea în absența persoanei, atunci cînd se demonstrează că s-au întreprins sancțiuni, pentru a informa persoana dată că ea este citată pe o cauză penală. Deci, colegii noștri procurori comunică intens pentru a stabili dacă astfel de solicitări de asistență juridică internațională au fost satisfăcute, iar în momentul în care nu este posibilă înaintarea învinuirii, atunci cauzele acestor persoane vor fi examinate în absența lor. Aici vorbim despre subiecți emblematici, participanți la diferite epizoade a fraudei bancare sau ai altor dosare de rezonanță, care sunt pe larg cunoscute publicului larg” a menționat Iulian Rusu.

Rusu a ținut să explice și de ce nu au fost emise sentințe pînă acum în dosarele în care sunt vizați Igor Dodon sau Marina Tauber.

”Trebuie să fac o precizare importantă legată de măsurile asiguratorii sub formă de arest preventiv sau arest la domiciliu. Deci, aceste măsuri sunt luate de către procurori pentru a exclude riscurile de distrugere a probelor. Pentru moment, măsurile asiguratorii au fost aplicate, însă este o cale lungă legată de instrumentarea dosarului și, în funcție de complexitate, aceasta poate să dureze mai mult timp. Noi investigăm și fapte care s-au întîmplat în trecut, iar termenul îndelungat ține de analiza complexă pe care o efectuăm și noi suntem dependenți și de răspunsurile pe care trebuie să le primim la solicitările noastre de asistență juridică internațională. Aceasta îngreunează trimiterea dosarului în instanța de judecată” a declarat Rusu.

Șeful CNA a mai declarat că cetățenii și partenerii internaționali trebuie să-și gestioneze așteptările și să înțeleagă că astfel de sentințe nu pot fi emise peste noapte. El a amintit că DNA-ul din România a avut nevoie de pînă la șapte ani pentru a obține primele condamnări pentru persoane cu funcții înalte în stat.