Satul din Moldova în care trăiește un singur copil și cîțiva adulți

Fluxul mare de moldoveni plecați peste hotare lasă satele tot mai pustii și mai sărace. În unele localități, oamenii pot fi numărați pe degete, iar altele sînt pe cale de dispariție.

Doar în al doilea trimestru al anului trecut, peste 355 de mii de persoane au plecat în strainătate, la muncă, arată datele Biroului Național de Statistică. Vîntul bîntuie a singurătate și în Serghieni, Glodeni.

La celelalte case, demult nu a mai călcat nimeni pragul. Ușile par îngreunate de la lăcatele ruginite, iar porțile stau înțepenite cu lanțuri. Buruienile uscate mai că ajung pînă la ferestre, iar alte case riscă să se dărîme.

Pe ici-colo mai auzi cîte un lătrat de cîine și o vorbă a oamenilor care au mai rămas în sat.

Printre cei care au mai rămas în Serghieni este și Maria Maximciuc, de 40 de ani, care, de fapt, este și cel mai tînăr locuitor. A venit aici, odată ce s-a căsătorit, acum 22 de ani, și de atunci nu a mai plecat.

Satul nu are nici biserică, nici punct medical. Iarna este și mare greu. Satul este izolat de civilizație.

Maria este mama unei fete, studentă la Chișinău și a unui băiat de cinci ani, care este singurul copil în sat.

Cel care întreține familia este soțul Mariei, care mai mult timp se află la muncă peste hotare decît acasă.

Cel mai în vîrstă în sat este nea Sergiu. El are 67 de ani.

Pe oamenii din Serghieni îi poți număra pe degete, așa că toți se consideră o familie.

Conform recensămîntului din 2014, nouă localități au rămas, oficial, fără oameni. În 118 sate trăiesc mai puţin de 100 de persoane. Alte 66 de localități ar avea pînă la 50 de locuitori.