Creştinii ortodocşi şi catolici sărbătoresc astăzi Naşterea Maicii Domnului sau Sfînta Maria Mică. Aceasta este prima mare sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie şi este dedicată fecioarei Maria.
Potrivit tradiţiei, în ziua de Sfînta Maria Mică se fac pelerinaje la mănăstiri, se duc la biserică fructe, pîine şi lumînări pentru a fi sfinţite. Sărbătoarea este numită „Sfînta Maria Mică” pentru a o deosebi de Adormirea Maicii Domnului, sau „Sfînta Maria Mare”, ultimul mare praznic al anului bisericesc. Sfînta scriptură nu relatează acest evenimet, dar scrierile apocrife fac referiri la originea şi copilăria Fecioarei Maria. Maria înseamnă Doamnă, Stăpîna cea Aleasă.
În calendarul popular, sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului marchează hotarul astronomic dintre vară şi toamnă. Tradiţia populară spune că în această zi rîndunelele pleacă spre ţările calde, insectele încep să se ascundă în pămînt, iar frigul îşi face simţită prezenţa. Din această zi începe culesul viilor, al fructelor şi plantelor medicinale, bătutul nucilor, recoltarea ogoarelor, semănatul cerealelor de toamnă. Maica Domnului are în calendarul ortodox 9 zile de pomenire: Naşterea Maicii Domnului, Acoperămîntul Maicii Domnului, Intrarea în biserică a Maicii Domnului, Zămislirea Sfintei Fecioare de către Sfînta Ana, Soborul Maicii Domnului, Buna Vestire, Aşezarea veşmîntului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne, Adormirea Maicii Domnului şi Punerea în raclă a brîului Maicii Domnului.
Adăuga comentariu