X 
Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

„Sănătatea” rîului Bîc, prioritate actuală pentru „Ecodava”

18 ian. 2021,, 11:30   Societate
8600 0

Bîcul este una dintre bogățiile pe care le are în palmares R. Moldova, dar care „îndură” mult prea multe.

Ani la rînd, prioritate pentru voluntarii Fundației ecologice Ecodava a fost studierea minuțioasă a albiei rîului Bîc, care au organizat un șir de expediții pe o lungime de 155 de km, de la izvorul acestuia pînă la revărsarea sa în rîul Nistru.

Prima expediție a avut loc la Temeleuți, Călărași, unde este izvorul rîului Bîc. S-a descoperit că apa din izvoare nu ajunge în rîu, deoarece acestea sînt astupate și nu au fost curățate de mai mult timp. Cu toate acestea, la intrarea din sat găsim un panou cu informația despre alocarea a 10 milioane șapte sute mii lei anume pentru curățarea izvoarelor, bani care au fost alocați cu doar cîțiva ani în urma. Unde au ajuns banii din proiect, ramîne sub semnul întrebării.

O altă piedică a cursului rîului reprezintă iazurile construite pe albie, care acumulînd apă, fac ca aceasta să nu mai ajungă în rîu. Malurile iazurilor sînt puternic poluate de gunoaiele rămase de la pescari și localnici.

Practic, în toate satele s-a păstrat prostul obicei de a arunca gunoiul la rîpă. E foarte raspîndită organizarea de gunoiști și pe malul rîului Bîc.


Albia rîului pînă la Călărași este practic uscată, apă apare doar pe timp de ploaie, cînd în rîu se scurg rîpele din sat, aducînd cu ele gunoaie și noroi.

Sursa principala de apă în rîu la Călărași ca atare este stația de epurare, care, cu toate ca a fost recent renovată, continuă să polueze rîul cu un lichid albui cu miros insuportabil, ceea ce”corespunde normativelor”, după spusele autorităților de la Călărași. Tot aici putem întîlni și o sumedenie de agenți economici care, la fel, nu ezită să arunce deșeurile în rîu, fie pe malul acestuia. Fabrica de produse lactate Lapmol, de exemplu, deține cîteva rezervoare de deșeuri lichide doar la cîțiva metri de rîul Bîc. Evident ca ele sînt vechi și uzate, iar în consecință acestea se revarsă la fel în rîu. Reprezentanții agentului economic au spus că ei se conformează normativelor și mai mult nu au vrut să discute.

Mult mai complicată este situația la Strășeni, unde de zeci de ani apa de canalizare din oraș, dar și din satele din apropiere, se revarsă în lunca Bîcului, chipurile pentru a se filtra pe cale naturală. Analizele de laborator a apei, însă, arată că poluarea este destul de gravă. De situația ecologică complicată se folosește primarul Valentina Casian care deja al treilea mandat e în căutare de surse financiare pentru construcția unei stații de epurare care este foarte necesară pentru soluționarea problemei ecologice din Strășeni. Interesant este faptul că dumneaei nu se prea grăbește să o construiască, iar milioanele alocate prin granturi și diverse proiecte le redirecționează după bunul său plac pe alte necesități. Evident că impuritățile din oraș și de pe astăzi se scurg în rîu, unde peste doar cîțiva kilometri se acumulează în lacul Ghidighici care, apropo, este și rezervor strategic de apă potabilă pentru orașul Chișinău.

Important este faptul că chiar dacă s-ar fi găsit surse pentru construcția unei stații de epurare, ea ar fi construită în decurs de 4-5 ani. Iar să găsească o soluție temporară, cum ar fi repararea colectorului vechi, nimeni nu se grăbește. S-au activat însă lucrările doar după ce întreprinderea Apă-Canal Strășeni a fost amendată cu 4 milioane de lei pentru prejudiciul adus ecosistemului rîului. Să sperăm că în curînd vor finisa acest canal, iar după repararea lui nu vor întîrzia să se ocupe și de construcția unei stații de epurare moderne.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?