Riscăm să rămânem fără gaz?

Începînd cu 8 august 2022, starea de urgență în Republica Moldova ar putea fi prelungită cu încă 60 de zile.

O Hotărîre în acest sens a fost aprobată, miercuri, 27 iulie, în cadrul ședinței cabinetului de miniștri, la propunerea Comisiei pentru Situații Excepționale. Documentul urmează a fi prezentat spre adoptare Legislativului, transmite Mold-street.com.

"Necesitatea prelungirii stării de urgență este argumentată prin oferirea posibilității de intervenție promptă a CSE, în scopul asigurării securității energetice și alimentare a țării, în contextul în care războiul din Ucraina afectează în continuare conexiunile comerciale, lanțurile logistice, inclusiv de produse alimentare și aprovizionare cu produse petroliere", susţine Guvernul.

Starea de urgență în Republica Moldova a fost instituită la 24 februarie 2022, odată cu izbucnirea războiului în Ucraina.

În decizia CSE printre principalele argumente pentru exitinderea stării de urgenţă sînt iarăşi riscurile din domeniul gazier şi energetic.

Riscul cel mai mare: preţul gazelor sau rezilierea Contractului de către Gazprom?

"Deși există în prezent un contract de furnizare a gazelor naturale pe un termen de cinci ani între Moldovagaz și Gazprom, în continuare persistă riscul privind rezilierea unilaterală a Contractului din cauza neexecutării auditului datoriilor financiare", potrivit CSE.

În cadrul şedinţei Guvernului ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu chiar a declarat că gigantul rus „devine un partener mai puțin credibil”.

„Noi avem un contract, dar nu avem un răspuns cum vor evolua lucrurile în continuare”, a spus Spînu.

Totodată în document este menţionat că lipsa unor surse (alternative) sigure și competitive de import a gazelor, în sensul achiziționării acestora la prețuri rezonabile și transportul lor către Republica Moldova (inclusiv, prin gazoductul Transbalcanic) este în continuare de mare actualitate.

Pe de altă parte este menţionat şi faptul că chiar dacă contractul de furnizare dintre Moldovagaz și Gazprom rămîne în vigoare, "există riscul menținerii unor prețuri înalte la gazele naturale", datorată componentei din formula de stabilire a prețului de import legată de cotaţia pe piața de tip spot la hub-ul olandez TTF (piața la care sînt cotate mare parte din tranzacțiile cu metan în Europa), ceea ce ar putea afecta capacitatea de plată a consumatorilor.

Miercuri, 27 iulie, preţul gazelor la hub-ul olandez TTF a depăşi 2.300 de euro pentru o mie de metri cubi, de 10 ori mai mult, faţă de aceeaşi perioadă din 2021.

În decizie este menţionat şi riscul pentru ţara noastră, dar și statele din Uniunea Europeană de aplicare a unor limitări sau sistări totale de furnizare a resurselor energetice din Rusia, care este principalul furnizor de țiței, gaze și combustibili fosili solizi.

"Astfel de acțiuni rezultă, pe lîngă șocul economic, în repercusiuni directe asupra stabilității piețelor energetice și a prețurilor la aceste resurse", se arată în decizia CSE.

Vom avea sau nu energie electrică?

Cît despre energia electrică, care acum în proporţie de 70% este asigurată de Centrala Termoelectrică Moldovenească (Молдавская ГРЭС - Moldgres) şi care este generată în baza gazelor livrate conform aceluiași Contract cu Gazprom, apoi CSE constată că în cazul rezilierii unilaterale de către Gazprom, există riscul majorării substanțiale a prețurilor la curent electric.

Mai mult! Este menţionat că există riscul unor deconectări şi perturbări în furnizare. De vină ar fi Rusia care a ocupat cea mai mare Centrală nucleară din Ucraina şi Europa.

"În contextul pierderii de sub controlul autorităților ucrainești a Centralei nucleare din Zaporizhzhia, există riscul ca sursele de generare de energie electrică a acestei centrale să fie deconectate de la rețeaua electrică a Europei continentale și conectată la rețeaua electrică a Rusiei și Belarusului, avînd un impact direct asupra stabilității frecvenței întregii rețele europene la care Republica Moldova este conectată", se afirmă în decizia CSE.

În consecinţă CSE susţine că ţinînd cont de lipsa unui contract de furnizare a energiei pe termen lung, "în cazul în care nu este prelungită starea de urgență, există riscul imposibilității aplicării mecanismului actual de achiziție a energiei electrice (achiziție lunară)".