Reforma Curții Supreme de Justiție, discutată la Ministerul Justiției. Ce schimbări se propun

Ministerul Justiției a organizat astăzi o nouă rundă de discuții asupra proiectului de lege cu privire la Curtea Supremă de Justiție (reformarea CSJ), care este la etapa de consultări publice, precum și asupra cadrului conex, care urmează a fi armonizat.

Reformarea CSJ este următoarea etapă în procesul de reformă sistemică a justiției și va începe odată cu finalizarea verificării integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior al Procurorilor (pre-vetting).

Prezentă la discuții, secretara de stat a Ministerului Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a mulțumit grupului de lucru implicat în procesul de elaborare a Conceptului de reformare a CSJ și a primei versiuni asupra aproiectului de lege, remis spre consultările publice.

„Urmare a consultărilor publice, documentul va fi supus avizării de către Comisia de la Veneția, astfel încît să ne asigurăm că sunt respectate toate standardele internaționale. Acum, trebuie să analizăm și să tratăm cu atenție și cadrul normativ conex, care urmează a fi ajustat, urmare a reformării Curții Supreme de Justiție”, a menționat Veronica Mihailov-Moraru.

Unul dintre subiectele examinate în cadrul ședinței de astăzi a vizat competențele CSJ în materia penală și modul de transpunere a regulilor de procedură în actele normative conexe, mai exact fiind vorba de Codul de procedură penală.

Reamintim că, potrivit proiectului de lege cu privire la reformarea instituției, Curtea Supremă de Justiție, va avea rolul de a asigura interpretarea și aplicarea uniformă a legislației în sistemul justiției; examinarea, în calitate de instanță de recurs, a cauzelor cu cea mai mare importanță socială și juridică, precum și asupra celor care relevă încălcări deosebit de grave ale legii și ale drepturilor omului, etc.

De asemenea, sînt propuse schimbări privind organizarea internă a Curții Supreme de Justiție. Astfel, aceasta ar urma să fie condusă de un Președinte selectat de CSM, din rîndul judecătorilor CSJ, și numit pentru un mandat de patru ani. Rolul Președintelui CSJ va fi mult mai redus decît în prezent.

Acesta se va rezuma la reprezentarea CSJ și coordonarea activității judecătorilor pentru a asigura judecarea cauzelor în termen rezonabil. La fel, el va coordona activitatea Secretarului general al CSJ și a Secretarului general-adjunct. Urmează să fie stabilită clar și procedura de numire a Secretarului general.

Menționăm că proiectul de lege prevede reducerea numărului de judecători care vor activa în cadrul CSJ de la 33 la 20. Totodată, se propune ca 13 magistrați să fie selectați din rîndul judecătorilor de carieră și 7 magistrați să fie selectați din rîndul juriștilor non-judecători, care au o experiență de cel puțin 10 ani efectiv lucrați în funcțiile respective.

De asemenea, proiectul prevede efectuarea evaluării extraordinare a actualilor judecători ai CSJ, precum și a candidaților la cele 7 funcții destinate non-judecătorilor.