Avînd în vedere tentativele unor penali, susținute de unii actori politici, de a manipula și isteriza societatea în legătură cu eventualile soluții de clasare care, potrivit lor, ar urma să fie adoptate de Procuratură în dosarul ”Laundromat”, declarăm următoarele:
Procuratura nu și-a propus niciodată scopul să claseze vreun dosar prioritar, aflat în topul agendei instituționale, ci a pledat mereu pentru aflarea adevărului obiectiv și soluționarea temeinică a cauzei.
Spre regret, predecesorii noștri, care au pornit acest dosar și au pretins că au făcut anchetă, de fapt, l-au lăsat în nelucrare, nedorind clarificarea de esență a speței.
Am atestat tendința intensificată a unor grupuri de interese și forțe politice pentru intoxicarea societății în scopul denigrării Procuraturii care încearcă să asigure o anchetă eficientă, obiectivă și imparțială.
În ultimii ani, pornirea urmăririi penale în baza art.243 din Codul penal – ”spălare de bani” (de fapt, ca și alte cîteva componențe de infracțiune, cum ar fi ”îmbogățire ilicită” (art.3302 CP), ”fals în declarații” (art.3521 CP)) și a fost utilizată ca o bîtă politică, prin care cei, care au ținut captiv statul își rezolvau interesele lor meschine.
Interpretarea extensivă, defavorabilă, necorespunzătoare spiritului dreptului și standardelor ce rezultă din instrumentele internaționale în materie, utilizată pînă nu demult de către unii procurori nu poate fi preluată, asumată și tolerată pentru viitor de către Corpul de procurori, deoarece acestea comportă grave riscuri pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului.
Iată de ce, pentru a asigura o poziție fundamnetată teoretic la subiect, a exclude incertitudinea și dublele standarde, a unifica practica de urmărire penală, Procuratura a solicitat opinia mediului academic în domeniul dreptului și anume: de la Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Liberă Internațională din Moldova, Academia de Științe și Academia de Poliție.
Conclucrarea organelor de drept cu mediul academic profesional este o practică benefică, utilizată la nivel internațional și a mai fost utilizată de Procuratură pe parcursul ultimului an la clarificarea unor situații ce nu corespundeau spiritului legii.
Este inadmisibil, prin urmare, să asistăm la acuzaţii iresponsabile care nu vin din spațiul amatorismului, ci de la un președinte de comisie parlamentară de anchetă și care recunoaște public că nu are studii juridice, dar care dă aprecieri atît acțiunilor Procuraturii, cît și mediului profesoral juridic, îndemnînd direct la presiuni asupra organelor de urmărire penală.
Calificăm acest comportament ca fiind arbitrar și abuziv, contrar legislației naționale și standardelor internaționale, menit să discrediteze întreaga activitate de combatere a criminalității grave, un atac direct și fără precedent la independența Procuraturii ca parte component a autorității judecătorești.
De notat că, Biroul Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni, prin Avizul său din 16 mai 2019, statuează că, deși politicienii se bucură de o mare flexibilitate cu privire la intervențiile lor în arena politică, „există o linie clară între libertatea de exprimare și criticile legitime, pe de o parte, și lipsa de respect și presiunea excesivă asupra sistemului judiciar, pe de cealaltă parte. Politicienii nu ar trebui să folosească argumente simpliste sau demagogice pentru a critica sistemul judiciar doar din rațiuni de argumentare sau pentru a distrage atenția de la propriile neajunsuri"
În acest context, chemăm reprezentanții autorităților politice ale statului de a analiza consecințele unor astfel de abordări a problemelor existente în țară și a reveni pe tărîmul legal al comunicării și colaborării între puterile statului.
Adăuga comentariu