Pavel Midrigan: „Academicienii noștri au tăcut cînd președintele Academiei de Științe din România a negat limba moldovenească”

„Le plătim sume enorme, iar ei nu apără interesele naționale”, a criticat juristul și avocatul Pavel Midrigan, poziția oamenilor de știință din Moldova.

Pavel Midrigan a povestit despre un caz concret, cînd președintele Academiei de Științe din România a declarat la Academia de Științe a Moldovei că limba moldovenească nu există.

„Academicienii noștri, cărora le plătim sume enorme, au tăcut cu toții”, a remarcat indignat acesta, subliniind inacceptabilitatea unei astfel de poziții a elitei științifice.

Expertul a criticat insuficiența activității din partea istoricilor și teoreticienilor moldoveni în ceea ce privește studiul originii naționale. „Prea puțini istorici, teoreticieni, inclusiv specialiști în drept constituțional, nu cercetează prea profund originea noastră. Atît de superficial, noi nu avem rădăcini suficient de adînci”, a declarat Midrigan.

Potrivit lui, Moldova are o justificare istorică și juridică serioasă a identității sale, dar aceste cunoștințe nu sînt promovate în mod corespunzător. „Avem o justificare, inclusiv juridică. Trebuie să promovăm acest lucru în special în rîndul tinerilor cercetători”, a subliniat el necesitatea intensificării activității științifice.

Midrigan a menționat problema falsificărilor istorice, care nu primesc o reacție cuvenită din partea comunității științifice. „Avem multe falsificări. Trebuie să demascăm falsificarea istoriei Moldovei și a limbii moldovenești”, a declarat decanul, îndemnînd oamenii de știință să adopte o poziție mai activă.

Expertul a subliniat că partidul nu trebuie să se ocupe de cercetări istorice. „Nu trebuie să vă ocupați cu asta — acest lucru trebuie lăsat pe seama istoricilor, specialiștilor, partidul nu are ce căuta aici. Partidul trebuie să pornească de la lucruri deja stabilite”, a explicat el separarea rolurilor între politică și știință.

Midrigan a subliniat importanța documentelor de arhivă din SUA și Roma, care confirmă rădăcinile istorice adînci ale statului moldovenesc. „Am văzut documente de arhivă din SUA, din Roma, am văzut statul, avem rădăcini adînci, foarte adînci”, a subliniat Midrigan, referindu-se la existența unei baze documentare solide.

Expertul a îndemnat tinerii cercetători să intensifice activitatea de studiere a istoriei moldovenești. „Trebuie să existe lucrări de cercetare, promovare, pentru ca noi, inclusiv cei din străinătate, să simțim că sîntem moldoveni. Noi nu am căzut din cer, ne-am format de-a lungul secolelor”, a menționat el necesitatea unei munci științifice sistematice.

Midrigan a subliniat că problema nu se referă doar la limbă, dar și la alte aspecte ale identității naționale. „Nu mai vorbesc despre Ștefan cel Mare”, a remarcat decanul, indicînd o gamă largă de probleme care necesită protecția comunității științifice.

Potrivit expertului, comunitatea academică ar trebui să se opună mai activ încercărilor de contestare a identității moldovenești. „Nu este treaba Academiei, nu este treaba cursului constituțional să stabilească nu știu ce. Acesta este nucleul nostru, care se transmite din generație în generație și trebuie transmis”, a subliniat Midrigan rolul științei în păstrarea identității naționale.

A 7-a masă rotundă națională a avut loc în cadrul discuțiilor publice despre programul de dezvoltare durabilă a Moldovei. Tema întîlnirii a fost „Denumirea unică pentru țară, națiunea fondatoare a statului și limbă – baza pentru dezvoltarea statului moldovenesc”.