Nu oamenii suferă din cauza persoanelor cu probleme de sănătate mentală, ci invers
Această opinie a fost exprimată de Jana Chihai, șefa Societății psihiatrilor, narcologilor, psihoterapeuților și psihologilor clinici din RM, transmite Noi.md.
Potrivit ei, cercetările prestigioase, recunoscute pe plan internațional, au arătat că oamenii cu probleme de sănătate mintală cel mai des devin victime ale violenței, nu agresori.
Trebuie de menționat faptul că mulți cetățeni din Moldova nu înțeleg de ce în țară există un deficit de medici-psihiatri și de ce prin oraș se plimbă oameni cu probleme de sănătate mintală, care vorbesc cu sine înșiși, care strigă, cîntă sau atacă uneori trecătorii.
Orășenii spun că mai înainte pacienții cu diverse tulburări psihice și de comportament erau internați în spitalele de profil, lecuiți acolo în măsura necesităților, acum însă li se ameliorează starea acută, după care ei revin în familie, la rudele care adesea nu știu cum trebuie să îngrijească un asemenea bolnav. În rezultat, viața acestei celule a societății devine un coșmar.
În același timp, Jana Chihai menționează că deseori persoanele cu probleme de sănătate mintală sînt expuse unui risc sporit de violență în familie și societate. Cu părerede rău, în societate predomină stereotipuri învechite privind persoanele cu probleme de sănătate mintală, ceea ce nu ajută nici reformei, nici oamenilor înșiși.
Instituțiile medicale continuă să ofere populației servicii, dar trebuie să înțelegem că serviciile trebuie să fie oferite la timpul potrivit și în locul potrivit. Dacă persoana are probleme de sănătate, ea cu siguranță va primi asistență medicală, însă varianta optimă, inclusiv pentru pacient, este ca tratamentul să se facă acasă, într-un mediu familiar. Acasă și pereții lecuiesc.
Specialiștii și reformatorii cred că autoritățile merg pe calea cea bună și modificările în sfera sănătății mintale neapărat vor aduce rezultate pozitive. În opinia ex-ministrei Sănătății, deputatei Ruxanda Glavan, reforma în domeniul sănătății mintale era inevitabilă, deoarece aceasta trebuia decentralizată.
”Decentralizarea și crearea centrelor comunitare de sănătate mintală a simplificat și a extins accesul pacienților la aceste servicii, care acum pot fi oferite mai aproape de locul de trai cu tendința permanentă de a exclude stigmatizarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală”, a menționat Ruxanda Glavan în comentariul pentru Noi.md.
”Integrarea centrelor comunitare de sănătate mintală în instituțiile de asistență medicală primară contribuie la detectarea timpurie a tulburărilor psihice (am în vedere nu numai patologia psihică severă, dar și tulburările depresive, de anxietate, de care în general suferă adesea populația) și asigurarea tratamentului neîntrerupt. Desigur, deja se face simțită prezența specialiștilor în sănătate mintală (psihiatri, psihologi, asistenți sociali) în sectorul medicinii primare, există o comunicare profesională, așa că colaborarea medicilor de familie cu specialiștii în sănătate mintală permite abordarea tridimensională a pacientului – bio-psiho-socială”, a menționat ea.
Ex-ministra Sănătății menționează că în procesul reformării deja s-a făcut mult. Este important și faptul că la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”N.Testemițanu” au fost corectate programele universitare și post-universitare pentru medicii-psihiatri, medicii de familie, privind acordarea serviciilor publice de psihiatrie, elaborate și implementate protocoale clinice standardizate privind depresia, neliniștea, tulburările afective bipolare și schizofrenia, primul episod psihotic.
”Totuși, sănătatea mintală este o ramură specifică și complexă, care anterior nu era cunoscută altor specialități medicale, de aceea medicii de familie au nevoie de o instruire permanentă, pentru ca să obțină deprinderi practice de recunoaștere a tulburărilor mintale, de abordare corectă a tratamentului și de soluționare a problemelor pacienților cu tulburări mintale”, a menționat R. Glavan.
Adăuga comentariu