Mănăstirea Noul Neamţ este o mănăstire ortodoxă de călugări, aflata pe malul Nistrului în preajma satului Chițcani (raionul Căușeni), la distanța de 77 km de Chișinău și este cel mai mare complex arhitectural religios din Moldova.
Istoria acestui sfînt locaș este strîns legată de mănăstirea Neamţ de peste Prut, care era unul din cele mai mari centre ale culturii medievale moldoveneşti.
Despre Mănăstirea Noul Neamţ de la Chiţcani se spune că este „fiica Mănăstirii Neamţ din Carpaţii Moldovei vechi”. În perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în urma secularizării averilor mănăstireşti si interzicerii slujbelor în limba slavonă, în vechea lavră a Neamţului s-au iscat nemulţumiri şi, ca urmare, în 1859, mai mulţi călugări, în frunte cu Andronic Popovici, au trecut Prutul, ajungînd la Chiţcani, unde se afla o moşie a mănăstirii. Părintele Andronic, împreună cu ieromonahul Teofan Cristea intervin la Arhiepiscopul Chișinăului, Antonie, pentru a construi o mănăstire de călugări pe moșia Chițcani - Copanca. În anul 1864, Sinodul de la Sankt Petersburg aprobă cererea ierarhului. Se înființează Mănăstirea Noul Neamț -Chițcani, cu hramul Înălțarea Domnului.
Mănăstirea a fost construită timp de aproape 50 ani. Biserica și Clopotniţa catedralei „Înălţarea Domnului”, care intrau în componenţa ansamblului monastic, au fost proiectate în anul 1864 de către un arhitect din Sankt-Peterburg. La începutul secolului XX, au fost ridicate şi celelalte construcţii: trapeza, spitalul, bucătaria de piatră, un bloc cu două etaje pentru chilii, clopotniţa de 64 metri cu cinci nivele deasupra porţii, care cîndva a fost cea mai înaltă clopotniţă din Moldova.
Adăuga comentariu