Codul civil clarifică caracterele moștenirii: aceasta este considerată o transmisiune pentru cauză de moarte, universală, unitară și indivizibilă.
Au fost reglementate detaliat și condițiile în care un moștenitor poate fi decăzut din dreptul de moștenire. Astfel, această situație trebuie constatată prin hotărîre judecătorească definitivă, iar acțiunea poate fi intentată de orice persoană care ar putea avea un avantaj din înlăturarea moștenitorului nedemn.Se stabilește expres că moștenitorul nedemn este obligat să restituie bunurile moștenite și fructele acestora, iar cota sa succesorală se împarte între ceilalți moștenitori, notează Noi.md cu referire la bizlaw.
Soțul supraviețuitor primește o protecție suplimentară. Soțul supraviețuitor care vine la moștenirea legală alături de alți moștenitori de clasa întîi poate primi, cu titlu de preciput, în afară de cota sa succesorală, mobilierul și obiectele de uz casnic care au fost afectate folosinței comune a soților, cu excepția cazului în care acestea sînt accesorii ale unui imobil și nu pot fi separate fără a deteriora imobilul, și numai în măsura în care acestea sînt necesare pentru menținerea gospodăriei.
Legea introduce și reguli clare privind opțiunea succesorală. Moștenirea poate fi acceptată sau refuzată în termen de 12 luni, iar termenul poate fi extins în anumite condiții.
În cazul minorilor sau al persoanelor sub ocrotire, autoritatea tutelară este responsabilă să decidă în termen asupra opțiunii succesorale.Se precizează că acceptarea moștenirii se consideră valabilă și dacă moștenitorul intră în posesia bunurilor, dar acesta nu poate dispune de ele înainte de expirarea termenului legal și fără certificat de moștenitor.
Modificările la cartea a patra din Codul civil operate prin Legea nr. 251/2025 pentru modificarea unor acte normative se aplică moștenirii persoanelor care au decedat la data de 1 ianuarie 2026 sau după data respectivă.
Adăuga comentariu