Potrivit Nataliei Albu, numărul mare al alertelor false cu bombă are menirea de a induce un fenomen de panică în societate, dar și de a testa capacitatea instituțiilor statului de a reacționa la eventuale atacuri teroriste.
„Un astfel de apel costă bugetul de stat în jur de 60 de mii de lei. În plus, Inspectoratul General al Poliției a fost nevoit să-și sporească în proporție de 60% potențialul de intervenție, or, aceste activități distrag atenția de la alte activități importante. Este o testare a eficienței serviciilor noastre de ordine publică, a serviciilor antitero din cadrul SIS, se testează cum acționează aceste instituții, în ce măsură este vigilentă populația și ce măsuri întreprinde statul pentru a preveni aceste riscuri. Dacă astfel de fenomene se repetă, sînt necesare măsuri de prevenție, cum ar fi educarea populației. Și da, factorul geopolitic poate avea un rol aici. Din fericire, nu avem situația din Ucraina, dar prin prisma acestui război hibrid se urmărește alertarea populației, stresarea populației, crearea panicii și a inducerea unui mesaj de ură”, a spus experta în securitate, Natalia Albu, în cadrul unor dezbateri publice.
Pentru prevenirea fenomenului alertelor false este necesară colaborarea instituțiilor statului cu serviciile similare din alte țări, spune experta. De asemenea, este necesară perfecționarea legislației în domeniul securității și apărării ordinii publice.
„Fenomenul alertelor cu bombă se încadrează în legislația cu privire la atacurile teroriste. Fenomenul terorist mult timp se considera că nu este o amenințare la adresa securității naționale. SIS, cu centrul antitero ar putea avea colaborări internaționale privind lupta împotriva terorismului, cu atît mai mult că prima lege cu privire la terorism din 2001 a apărut imediat după atacul din SUA din 11 septembrie. Presupun că sînt colaborări în privința situațiilor de terorism, inclusiv în privința unor astfel de situații privind alertele cu bombă false”, a punctat Natalia Albu.
Adăuga comentariu