Moldova și Ucraina cer intervenția Comisiei Europene în problema Nistrului

Moldova și Ucraina solicită Comisiei Europene suport pentru evaluarea stării ecologice actuale a fluviului Nistru, cu atragerea experților europeni, informează Noi.md.

O scrisoare în acest sens a fost transmisă Comisiei de reprezentanții celor două state. Problema funcționării și extinderii Complexului Hidroenergetic Nistrean, precum și asigurarea securității ecologice a rîului Nistru a fost discutată astăzi în cadrul audierilor publice organizate de Comisia parlamentară de mediu.

Victor Gălușcă, șef de serviciu în cadrul Ministerului Agriculturii, a menționat că, în urma amenajărilor hidroenergetice pe fluviul Nistru, starea ecologică a rîului Nistru, în ultimele decenii, s-a înrăutățit considerabil. Potrivit lui, s-a micșorat debitul apei, s-a modificat regimul hidrochimic și hidrobiologic și s-a diminuat intensitatea proceselor de autopurificare în fluviu.

Totodată, începînd cu anul 2002, pe segmentul Novodnestrovsk-Naslavcea, Ucraina, au fost reluate lucrările de construcție și dezvoltare a Complexului Hidroenergetic Nistrean. Conform raportului, a fost realizat un studiu al impactului social și de mediu care a constatat că lucrările de construcție a unui astfel de obiectiv pot duce la crearea unor situații catastrofale în regiune. Cu toate acestea, Ucraina a continuat lucrările și a propus în anul 2008 proiectul Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și cel al Ucrainei privind asigurarea funcționării Complexului Hidroenergetic Nistrean.

La rîndul său, Chișinăul, în procesul de negociere, a insistat pe includerea unui articol ce vizează securitatea ecologică. Au avut loc mai multe runde de negocieri, după care examinarea proiectului Acordului a fost stopată. Printre impedimentele care au stat la baza blocării procesului de negocieri au fost divergențele părților pe marginea cerințelor ecologice incluse în proiect. În paralel, în anul 2015, Ucraina a pus în funcțiune cel de-al treilea agregat (turbină) și a dat în exploatare prima parte a Complexului.

Potrivit oficialului, în 2016, după o pauză de trei ani, au fost reluate ședințele bilaterale moldo-ucrainene. Republica Moldova insistă asupra asigurării unui debit permanent de 130 m3/s, iar Ucraina acceptă doar 100 m3/s. Un subiect aparte de discuții este cel referitor la intenția Ucrainei de a construi o cascadă din șase hidrocentrale electrice pe segmentul Nistrul Superior, în regiunile Ternopol, Ivano-Frankovsk și Cernăuți și impactul acestora asupra fluviului Nistru.