Ministerul rus al Apărării publică documente istorice despre eliberarea Chișinăului

Ministerul rus al Apărării publică documente istorice despre eliberarea Chișinăului

Pe site-ul Ministerului Apărării rus, a fost deschisă o nouă secțiune multimedia conţinînd documente istorice de arhivă, dedicate aniversării a 75 de ani de la eliberarea Chișinăului de la invadatorii nazişti, transmite Noi.md.


Evenimentele cheie ale operațiunii de la Chișinău din august 1944 apar într-o diagramă detaliată cu ordinea distribuției trupelor pe linia frontului, rapoarte de luptă și rapoarte ale comandantului Frontului III ucrainean, general de armată, Fiodor Tolbuhin.


Conform rapoartelor de luptă, pînă la începutul operațiunii Iași-Chișinău, trupele Armatei a VI Wehrmacht și a Armatei a III române, care fac parte din Grupul de armate „Ucraina de Sud”, mai continua să opereze în fața frontului.


Conform informațiilor serviciului de cercetare al cartierului al frontului, prezentat și în secțiunea documentară istorică, armada formată din armatele germane și române a ajuns la 197 de mii de soldați și ofițeri, 9,5 mii mitraliere, 1,5 mii mortare, 800 antitanc și 190 de arme de asalt, 90 de tancuri.


Un interes deosebit pentru internauți îl reprezintă un document de arhivă care conține ultimatumul generalului de armată Fiodor Tolbuhin adresat comandamentului Armatei a III române și Diviziei IX germane, după eliberarea capitalei SSR Moldovenești. În apelul său, comandantul Frontului III ucrainean a garantat că, în caz de renunţare la rezistenţă, va salva viața și va asigura siguranța, precum și va oferi asistență medicală răniților. De aceea, unitățile germane și române s-au predat masiv împreună cu comandanții lor. Din documentele prezentate în secțiune, vizitatorii vor afla că în timpul operațiunii au fost făcuţi prizonieri 55.800 de soldați și ofițeri germani și români.


Raportul extraordinar al comandantului Berzarin, întocmit în zorii zilei de 24 august 1944, cînd primele detașamentele ale armatei a V de șoc au intrat în Chișinău și au eliberat capitala Moldovei Sovietice a devenit cel mai relevant document din secțiunea multimedia. Acesta păstrează nota comandantului de front F.I.Tolbuhin care a dispus decorarea participanților la asalt. În timpul atacului fulgerător, soldaţii lui Berzarin au eliberat peste 200 de orașe într-o singură zi.


Documentele istorice oferă dovezi cu privire la modul în care capitala Moldovei sovietice a celebrat sărbătoarea eliberării sale: coloane de muncitori cu cîntece și flori au întîlnit eliberatorii orașului de sub jugul nazist. „Vă mulţumim, dragi soldaţi! Ne-ai întors Patria”, cu aceste cuvinte, locuitorii din Chișinău i-au întîmpinat pe Armatei Roșii. Pretutindeni a domnit atmosfera de sărbătoare și bucurie. Locuitorii satelor și orașelor eliberate salutau şi întîmpinau cordial Armata Roșie. Populația îi servea pe soldați și ofițeri cu lapte, fructe, pîine.


Au fost motive întemeiate pentru aceasta – după eliberarea finală a Chișinăului, au deveni cunoscut adevărul despre brutalitatea și atrocitățile săvîrșite de invadatorii germano-români împotriva prizonierilor de război și a civililor. Generalul maior Ivan Anoşin, șeful departamentului politic al celui de-al treilea front ucrainean, raportează despre acestea într-o nota relevantă.


Materialele ziarelor de front și rapoartele militare prezentate în această secțiune servesc ca ilustrații vii ale ororilor pe care le-a îndurat populația civilă din orașele Moldovei și militarii din lagărele pentru prizonierii de război.


Dintr-un certificat întocmit de șeful departamentului politic al Frontului III ucrainean, vizitatorii secției vor putea afla despre starea orașelor eliberate ale SSR Moldovenești și nelegiuirile din capitala sa pe baza mărturiilor locuitorilor din Chișinău. Invadatorii suprimau nemilos cultura națională a Moldovei: teatrele de operă și dramă au fost distruse într-un mod barbar, majoritatea școlilor au fost închise. Populația orașului, care a ajuns la 300 de mii sub regimul sovietic, a scăzut de zece ori în timpul ocupației românești.


Întreaga populație a fost trecută prin instanțele speciale ale Siguranţei românești (servicii de securitate), iar persoanele recunoscute drept „suspecte”, au fost imediat arestate și supuse unor pedepse severe.


Pe toți evreii românii i-au evacuat din oraș și i-au trimis în regiunea Odessa, unde ulterior i-au împușcat. Locuitorii orașului mărturisesc că „pe unii cetățeni sovietici monștri germano-români i-au îngropat în pămînt de vii”.


Eliberarea Chișinăului de opresiunea fascistă a fost un alt exemplu de curaj și eroism al soldaților Armatei Roșii a Muncitorilor şi Ţăranilor. Fișele de premiere dezvăluie în mare detaliu faptele eroice ale soldaţilor-eliberatori.


Așadar, unul dintre ei descrie eroismul locotenentului de gardă Nikolai Baturin. La 25 august 1944, un pluton de tancuri medii ale Brigăzii 36 de tancuri de gardă aflate sub comanda sa a dat o lovitură neașteptată coloanei inamice, care s-a eliberat de încercuire și a încercat să treacă rîul Prut.


După o luptă aprigă, plutonul a preluat controlul podului de trecere și l-a ținut timp de o zi și jumătate, timp în care a distrus peste 200 de vehicule și mai multe baterii de artilerie, captînd aproximativ 400 de naziști. Cînd situația s-a escaladat pînă la limită și armele autopropulsate ale inamicului au început să atace din flanc, Baturin a intrat în luptă cu acestea pe tancul său, dînd foc la două vehicule inamice și capturîndu-l pe al treilea împreună cu echipajul. Pentru această faptă eroică, locotenentul Baturin a primit titlul de Erou al Uniunii Sovietice.


În total, pentru participarea la luptele pentru eliberarea Moldovei, titlul de Erou al Uniunii Sovietice a fost acordat unui număr de mai mult de 140 de soldați și comandanți sovietici.


După ce au terminat eliberarea Moldovei și au ajuns la granița sovietico-română de-a lungul rîului Prut, trupele sovietice au pornit într-un marș victorios prin Europa, deja pe 31 august, după ce au eliberat capitala României - orașul București.
Printr-un ordin al Comandantului Suprem, din 24 august, 1944, a fost exprimată mulţumire trupelor participante la eliberarea Chișinăului, iar la Moscova, întru marcarea acestui eveniment, au fost lansate 24 de salve de artilerie din 324 de tunuri.


Publicarea documentelor din fondurile Arhivei Centrale a Ministerului Apărării din Rusia referitor la eliberarea Moldovei este o continuare a activităților departamentului militar, care vizează combaterea falsificării istoriei, a încercărilor de revizuire a rezultatelor Marelui Război pentru Apărarea Patriei și al celui de-al II-lea Război Mondial, și anume, istoria eliberării Europei de Est.


Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load