Ministerul Culturii a prezentat bilanțul a patru ani de activitate: restaurări, digitalizare și noi proiecte

Ministerul Culturii al Republicii Moldova a organizat astăzi o conferință de presă dedicată rezultatelor activității sale din ultimii patru ani. La eveniment au participat ministrul Culturii, Sergiu Prodan, precum și secretarii de stat Andrei Chistol și Vladimir Vornic. Au fost prezenți, de asemenea, șefii de direcții din cadrul Ministerului și reprezentanți ai instituțiilor din subordine.

„Este un exercițiu extrem de important pentru noi. Vrem să încheiem acest mandat raportînd ce ne-a reușit și ce nu ne-a reușit în acești patru ani”, a declarat Sergiu Prodan, menționînd că Guvernul a realizat investiții fără precedent în cultură și turism, pregătind terenul pentru Strategia Culturii și Patrimoniului 2025–2035 — documentul-cadru pînă la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În cei patru ani, a fost creat Fondul Național al Culturii, cu un buget anual de 28 milioane de lei, prin care au fost susținute 161 de proiecte culturale la nivel național. Bugetul Fondului a crescut constant, de la 5,4 milioane de lei în 2021 la 14 milioane de lei anual în ultimii doi ani. Prin acest mecanism, au fost finanțate proiecte culturale diverse: susținerea ONG-urilor și a revistelor culturale, traduceri, educație prin artă, dezvoltarea locală, studii și analize pentru artiști independenți, precum și pentru instituții culturale publice și private.

În total, bugetul pentru cultură a crescut de la 470 milioane de lei în 2021 la 743 milioane de lei în 2025. Salariile a peste 1700 de artiști profesioniști au fost majorate cu 25%, iar ministerul insistă asupra necesității elaborării unei legi sectoriale a salarizării în cultură, adaptate specificului fiecărui domeniu artistic.

Totodată, circa 100 de case de cultură, muzee și monumente de importanță locală și națională au fost renovate prin programul „Satul European”. Printre lucrările notabile se numără restaurarea teatrelor „Vasile Alecsandri” din Bălți, „Maria Bieșu”, „Cehov”, „Alexei Mateevici” din Chișinău și „B.P. Hașdeu” din Cahul, precum și modernizarea Circului din Chișinău. A fost sporită eficiența energetică prin instalarea de stații fotovoltaice la Teatrul „Fără Nume”.

Un subprogram nou – Diplomația culturală – a facilitat organizarea unor turnee internaționale pentru Teatrul „Mihai Eminescu” (Portugalia, Germania, Franța, Italia, Irlanda, Belgia, Marea Britanie), Teatrul „Eugen Ionesco”, Teatrul „Ion Creangă” și Teatrul „Luceafărul”. Scopul a fost atît promovarea culturii și tradițiilor moldovenești în lume, cît și apropierea diasporei de patrimoniul cultural național.

Prin programul „Acces la cultură”, cu un buget de 50 milioane de lei, artiștii și oamenii de cultură din Chișinău s-au deplasat în peste 120 de localități rurale, organizînd 300 de festivaluri, concerte, ateliere de meșteșuguri, expoziții și alte manifestări culturale. De asemenea, au fost sprijinite 159 de proiecte comunitare. Exemplele notabile includ ansamblul Joc, care a colaborat cu șapte ansambluri populare din raioane, oferind amatorilor șansa să evolueze alături de profesioniști.

Pe lîngă aceasta, Ministerul a creat Serviciul de evidență a bunurilor culturale mobile, responsabil de protejarea patrimoniului și de autorizarea circulației acestuia în afara țării. În plus, în 2025 a fost organizat primul Congres Național al Memoriei și a fost aprobat planul de acțiuni pentru victimele represiunilor politice.

La nivel internațional, Moldova a înregistrat cămașa cu altițe la UNESCO și pregătește dosarele pentru Crivova, Mileștii Mici, instrumentul național Cobza și cultura preistorică Cucuteni–Trypillia, pentru a fi incluse în Patrimoniul UNESCO.

Ministerul Culturii a plasat conservarea patrimoniului construit printre obiectivele sale principale, subliniind necesitatea intervențiilor profesioniste pentru a preveni daunele irecuperabile aduse monumentelor istorice.

„Restaurarea nu înseamnă doar reparație, ci redarea vieții unor simboluri identitare, păstrînd autenticitatea lor pentru generațiile viitoare”, a declarat ministrul Sergiu Prodan.

În domeniul patrimoniului construit, au fost restaurate biserici, cetăți și conace istorice, iar Ministerul a inițiat acțiuni în instanță pentru recuperarea prejudiciilor cauzate de demolări abuzive, exemplul conacului Rîșcanu-Derojinschi fiind unul recent.

Pe lîngă aceasta, Ministerul culturii s-a implicat în încurajarea tinerilor specialiști din mediul rural, oferindu-le indemnizații unice pentru angajarea pe minimum trei ani în instituții culturale. În prezent, 260 de personalități culturale primesc indemnizații lunare, echivalente cu salariul mediu pe economie.

Literatura autohtonă, la rîndul ei, a fost susținută prin editarea a peste 80 de titluri noi anual, traducerea a 13 autori în Uniunea Europeană și promovarea lecturii în comunitățile rurale. Fondul pentru subvenționarea mass-mediei a finanțat 23 de proiecte, iar ministerul a elaborat mecanisme de distribuire a presei scrise în mediul rural și a susținut evenimente de educație mass-media.

Totodată, printre realizările Ministerilui Culturii se numără și sprijinul sectorului cinematografic. Astfel, în ultimii patru ani au fost finanțate 51 de producții cinematografice.

De asemenea, a fost creat Programul „Moldova Creativă” (2024–2027) care sprijină industriile culturale, iar aderarea la programul european „Europa Creativă” din 2026 va deschide accesul la un buget de 400 milioane de euro pentru creatorii locali.

În același timp, Sergiu Prodan a vorbit și despre turism, calificîndu-l drept un potențial nevalorificat de dezvoltare a Republicii Moldova. În acest context ministrul a menționat că turismul intern a crescut cu 10,4% față de 2019, iar numărul vizitatorilor străini a urcat cu 55,1%. Totodată el a comunicat că Moldova s-a alăturat Acordului parțial extins al Rutelor Culturale Europene și a participat la 18 expoziții internaționale, 14 tururi informaționale și 19 proiecte regionale de dezvoltare turistică. În acest context ministrul comunicat despre intenția Ministerului Culturii de a introduce voucher turistic pentru angajați începînd cu anul 2026.

În perioada anilor 2021-2025 Ministerul a susținut festivaluri și manifestări culturale de anvergură, inclusiv Festivalul „Mărțișor”, Festivalul „Maria Bieșu”, Reuniunea teatrelor naționale romînești, Bienala Teatrului „Eugen Ionesco”, Festivalul de muzică în aer liber, Salonul internațional de carte Bookfest și Noaptea Muzeelor, care a atras peste 35 000 de participanți.

Ministrul Sergiu Prodan a concluzionat că toate aceste acțiuni pun bazele unei viziuni durabile pentru cultura națională, pregătind Republica Moldova pentru integrarea europeană și asigurînd o dezvoltare echilibrată a patrimoniului, a artiștilor și a comunităților din țară.