Spiritul și frumusețea tradițiilor au fost promovate în cadrul festivalului organizat în Piața Marii Adunări Naționale.
Peste 50 de meșteri populari autentici din Republica Moldova și România s-au reunit pentru a oferi publicului o călătorie fascinantă în universul meșteșugurilor tradiționale, de la tîmplărie și pielărie, pînă la olărit, confecționarea măștilor populare, sculptura în lemn și cojocăria, notează noi.md cu referire la radiomoldova.
Soții Nicoleta și Ion Mitroi din regiunea Muntenia participă deja al treilea an la festival. Soții creează ceramică inspirată din cultura Cucuteni. Ei confecționează vase, oale și farfurii din lut.
„Este o ceramică realizată în tehnica neolitică. Sînt etape de lucru. De exemplu, fiind piese realizate manual, mai întîi se modelează din lut, după care se lasă la uscat, se pictează, se lustruiesc cu piatra”, spune Nicoleta Mitroi, meșter popular.
Privirile multor oameni au fost îndreptate spre faimoasele măști tradiționale, lucrate cu măiestrie de meșterul popular din Maramureș, Vasile Șușca. Măștile maramureșene nu sînt doar obiecte de artizanat, ci întruchipări ale unei lumi simbolice complexe, în care se întîlnesc mitul, istoria, religia și umorul popular. Acestea sînt cunoscute pentru aspectul lor grotesc și sînt confecționate din materiale naturale precum pînză, lînă sau piele. Ele reprezintă personaje fantastice - de la moșul cu barba albă, la diavoli, animale mitice și caricaturi sociale.
„Mai bine de 30 de ani lucrez cu jucăriile astea ale mele, încerc să păstrez pe cît se poate măștile tradiționale. La noi se folosesc în perioada sărbătorilor de iarnă”, a menționat Vasile Șușca.
Raisa Lungu, meșter popular din Republica Moldova, a venit și ea la festival pentru a împărtăși frumusețea unei tradiții vechi - arta țesutului. Această îndeletnicire a moștenit-o cu drag de la părinți.
„De mic copil țes și leg covoar, catrince, brîuri, prosoape. Am lucrat și la grădiniță educătoare 23 de ani și am făcut covoare mici cu copii. Îmi ia 7-8 luni la cămașă, tot manual, faci altița. O ie, de la 15 mii în sus, dacă e broderie multă și bogată”, afirmă Raisa Lungu.
Vizitatorii, printre care și turiști străini, au rămas impresionați de tradițiile noastre și n-au plecat de la festival cu mîinile goale.
„Prima dată la acest festival și prima dată în Moldova. E bine”.
„Sunt pentru prima dată în Chișinău și prima vizită în Moldova. Este foarte frumos. Am fost și am cumpărat o cană pentru ceai”.
„Copilașului am cumpărat cîteva suvenire, gentuțe, păpușă din nuia”.
Ajuns la cea de-a treia ediție, festivalul celebrează patrimoniul cultural.
Mai multe informații despre tradițiile și datinile moldovenești găsiți pe moldovenii.md
Adăuga comentariu