Pe colina de sud a oraşului Iaşi străjuieşte, de mai bine de trei secole, Mănăstirea Cetăţuia, ctitorie a voievodului Gheorghe Duca.
Pe acea colină în toamna anului 1668, domnitorul Gheorghe Duca a început construirea unei mănăstiri fortificate ce trebuia să îndeplinească şi rolul de cetate de apărare în cazul unor invazii asupra capitalei Moldovei. Lucrările s-au terminat patru ani mai tîrziu, mănăstirea fiind sfinţită în ziua de 29 iunie 1672 şi primind hramul "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel". Avînd o incintă puternic fortificată, Mănăstirea Cetăţuia a servit, de-a lungul veacurilor, ca loc de refugiu multor domnitori ai Moldovei, printre care Constantin Cantemir, Dimitrie Cantemirsau Mihai Racoviţă.
O pagină aparte din istoria acestei mănăstiri s-a petrecut în primăvara anului 1672, cînd, sosit în Moldova pentru războiul împotriva Regatului Poloniei, sultanul Mehmed al IV-lea a stat cu oastea cam două săptămîni lîngă Iaşi. Cu această ocazie, sultanul a urcat şi la Mănăstirea Cetăţuia, împreună cu alaiul său. După relatarea cronicarului Ion Neculce, Mehmed al IV-lea a fost uimit de măreţia construcţiei. Conform legendei, el i-ar fi întrebat pe sfetnici: "Cît a cheltuit ghiaurul cu această mănăstire?", iar după primirea răspunsului că Duca "a plătit 30 pungi de aur", sultanul s-a mirat, afirmînd că o asemenea construcţie nu s-ar fi putut face cu mai puţin de 100 de pungi de aur.
Adăuga comentariu