Judecătoarea Marina Rusu, despre legea privind distrugerea actelor de pre-vetting: „Consecințele pe termen lung vor fi devastatoare”

Magistrata Marina Rusu trage un semnal de alarmă, după ce Parlamentul a votat, pe 13 septembrie, Legea care stabilește ca actele din Vetting și Pre-Vetting să fie distruse, după transmiterea acestora către CSM sau, după caz, către CSP.

„Această lege riscă să submineze orice progres real în reforma justiției, iar efectele pe termen lung ar putea fi devastatoare, nu doar pentru credibilitatea guvernării, ci și pentru protejarea drepturilor omului în Republica Moldova”, a atenționat judecătoarea, transmite unimedia.

„Noua lege privind distrugerea documentelor legate de evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor (pre-vetting și vetting) a fost adoptată pe 13 septembrie, fără dezbateri suplimentare, contrar așteptărilor generate de discuțiile publice din vară. Deși era de așteptat ca acest proiect să fie analizat și dezbătut în mod transparent, s-a decis, într-o manieră rapidă și netransparentă, să se permită distrugerea documentelor după transmiterea lor în format electronic către CSM și CSP.

Adoptarea a legii care permite distrugerea documentelor legate de evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor (pre-vetting și vetting) ridică semne majore de întrebare cu privire la transparența și integritatea procesului de reformă a justiției în Republica Moldova. Această decizie poate avea un impact profund negativ asupra încrederii publicului în reforma sistemului judiciar și în intențiile guvernării, în special cînd vine vorba de combaterea corupției și consolidarea statului de drept.

În primul rînd, distrugerea documentelor esențiale pentru evaluarea integrității magistraților și procurorilor limitează accesul publicului la informații cruciale despre procesul prin care acești actori cheie ai sistemului de justiție sînt verificați. Lipsa unor reglementări clare și stricte privind păstrarea acestor documente poate alimenta suspiciunile că anumite informații sînt ascunse sau chiar manipulate în favoarea unor interese politice sau personale. Astfel, percepția generală asupra procesului de reformă se deteriorează, ceea ce duce la scăderea încrederii în instituțiile statului și în capacitatea acestora de a implementa schimbări autentice.

Mai grav, această practică afectează direct drepturile omului, în special accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil. În cazul în care o persoană care a fost afectată de o decizie luată de un judecător sau procuror evaluat prin acest proces dorește să facă apel la instanțele internaționale, cum ar fi Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), lipsa documentelor care să ateste rezultatele și justificările evaluării poate împiedica o apărare corectă a drepturilor sale. Nici reclamantul, nici reprezentantul statului nu vor dispune de dovezi clare și accesibile pentru a argumenta în favoarea sau împotriva măsurilor luate.

Astfel, nu doar că se compromite procesul de vetting, dar se creează și o situație în care drepturile cetățenilor sînt periclitate, mai ales atunci cînd aceștia apelează la instanțele europene pentru a-și căuta dreptatea. Această abordare ar putea duce la un val de critici din partea organizațiilor internaționale și ar afecta și mai mult imaginea țării pe plan extern, fiind văzută ca o abatere de la principiile democratice și statul de drept.

În concluzie, această lege riscă să submineze orice progres real în reforma justiției, iar efectele pe termen lung ar putea fi devastatoare, nu doar pentru credibilitatea guvernării, ci și pentru protejarea drepturilor omului în Republica Moldova”, a punctat magistrata Marina Rusu.