Institutului pentru Politici și Reforme Europene vine cu recomandări privind proiectul de reformare a CSJ

Grupul de Experți în Domeniul Justiție (GEJ) din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) salută în mare parte proiectul de lege inițiat de Ministerul Justiției, privind reformarea Curții Supreme de Justiție (CSJ), însă au depistat și unele aspecte care ar trebui fie înlăturate, fie revăzute, transmite realitatea.md.

În acest context, Grupul de Experți în Domeniul Justiție a IPRE a analizat proiectul de lege și a elaborat un șir de constatări și recomandări pe marginea acestuia:

Experții GEJ consideră că în mare parte proiectul de lege conține propuneri benefice pentru îmbunătățirea actului de justiție.

Proiectul de lege remediază unele probleme de constituționalitate care au fost ridicate de Comisia de la Veneția vis-a-vis de un proiect de lege similar în 2019. Mecanismul de evaluare extraordinară propus în proiectul actual prevede că deciziile legate de cariera judecătorilor vor fi luate în final de CSM. De asemenea, proiectul reglementează dreptul judecătorilor evaluați de a contesta rezultatele evaluării la un complet format la CSJ din primii judecători care vor promova evaluarea.

Totuși, modalitatea propusă de contestare a rezultatelor evaluării judecătorilor CSJ, prezintă mai multe riscuri obiective și subiective. Pe de o parte, nu e clar cînd va fi format completul de contestare, iar pe de alta, judecătorii care vor face parte din acest complet ar putea fi părtinitori în examinarea dosarelor colegilor săi din cadrul CSJ. În acest sens, experții GEJ recomandă o metodă alternativă de formare a completului de contestare, prin selecția de către CSM a unui complet de judecători din rîndul magistraților de la curțile de apel și instanțele de fond pentru examinarea contestărilor.

De asemenea, experții GEJ recomandă stabilirea în lege a unui număr exact de judecători ai CSJ care vor putea fi numiți din rîndul altor profesii juridice, precum și reglementarea clară în codurile de procedură civilă și penală a temeiurilor de inadmisibilitate la depunerea recursurilor la CSJ.

Nu în ultimul rînd, experții GEJ propun intrarea treptată în vigoare a noilor competențe ale Plenului CSJ. Spre exemplu, se recomandă ca propunerea candidaților pentru funcția de Președinte al CSJ să nu țină de o decizie a Plenului CSJ, astfel încît să se evite corporativismul excesiv al sistemului judecătoresc.

Anterior și experții Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) au făcut o analiză a inițiativei de reformare a CSJ și au venit cu un set de recomandări către autorii proiectului de lege – Ministerul Justiției.

Precizăm că, potrivit modificărilor legislative, propuse consultărilor publice de către Ministerul Justiției, pînă la 1 iunie 2023, din cei 33 de judecători din cadrul Curții Supreme de Justiție ar urma să fie redus la 20.

Conform proiectului, magistrații CSJ vor fi selectați de Consiliul Suprem al Magistraturii, prin concurs public, în bază de merit. 13 judecători vor fi selectați din rîndul judecătorilor de carieră. Pentru persoanele care au activat în calitate de judecător în instanțele judecătorești, proiectul prevede o experiență de cel puțin 8 ani efectiv lucrați în calitate de judecător, iar pentru persoanele care au activat în calitate de judecător al Curții Constituționale sau al Curții Europene pentru Drepturile Omului (CtEDO), o experiență de cel puțin 6 ani.

Alți 7 judecători vor fi selectați din rîndul juriștilor non-judecători cum ar fi avocați, procurori, profesori universitari, care au o experiență de cel puțin 10 ani efectiv lucrați în funcțiile respective.

La fel, proiectul prevede efectuarea evaluării extraordinare a actualilor judecători ai CSJ, precum și a candidaților la cele 7 funcții destinate non-judecătorilor. Evaluarea extraordinară se va efectua în două etape: evaluarea integrității etice și financiare, și evaluarea profesionalismului.

Prima etapă este pusă în sarcina Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisia pre-vetting), care se va expune asupra integrității etice și financiare a actualilor judecători din CSJ, cît și a candidaților la funcțiile vacante din CSJ. În acest context, se propune prelungirea mandatului Comisiei pre-vetting cu încă un an.

În cazul în care candidatul va promova prima etapă a evaluării de către Comisia pre-vetting, atunci CSM, prin intermediul Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, va efectua evaluarea candidatului pe un al treilea criteriu – profesionalismul relevant funcției.