Transnistria stiri: 1423
Eurovision stiri: 506
Preşedintele stiri: 3995

Filarmonica - centrul vieții culturale a Moldovei (FOTO)

25 sep. 2020,, 07:37   Societate
7087 0

Filarmonica Națională a fost centrul vieții culturale a Moldovei în perioada URSS și cea mai mare organizație de concerte care activează la Chișinău.

La început clădirea a găzduit un circ, iar apoi a fost reconstruită în actuala Filarmonică. La sfîrșitul secolului al XIX-lea, clădirea a fost proiectată de arhitectul Mihail Cekerul-Kuș din Chișinău.

În 1940 a fost creată Filarmonica de Stat din Moldova, cu scopul promovării creației muzicale și a măiestriei interpretării, la baza căreia au lucrat diferite colective de muzică simfonică și de estradă, ansambluri coregrafice.


După cum scrie locals.md, cele mai cunoscute dintre ele pot fi numite Capela Academică Corală "Doina", ansamblul "Plai", ansamblul de dansuri populare "Joc" și altele. La vremea lor la Filarmonică și-au început activitatea creativă muzicienii care și-au cîștigat faima mondială - Timofei Gurtovoi, Boris Miliutin, Dmitri Goia, Serghei Lunchevici.

În anii 1960, clădirea a fost renovată sub conducerea arhitectului V. Voițehovski. Ca urmare a restrucției, a fost transformat nu numai spațiul interior, ci și exteriorul - intrarea principală a fost decorată cu o trecere cu șase coloane, care i-a oferit clădirii o monumentalitate și o anumită solemnitate. De asemenea, a fost renovată Sala mare și mică de concerte, a fost reconstruită sala cu Orgă.

În această perioadă colectivele Filarmonicii plecau mereu în turnee atît în Moldova, cît și peste hotare. Sub egida Filarmonicii erau organizate turnee ale colectivelor artistice străine, se desfășura o activitate științifică și educațională activă. Numărul de concerte pe an ajungea la patru mii.

Sala Filarmonicii moldovenești a rămas centrul principal al vieții muzicale din Chișinău încă cîteva decenii. Acest lucru poate fi judecat cel puțin după lista muzicienilor și cîntăreților remarcabili care au evoluat pe scena sa. Compozitorii D. Șostakovici, A. Hachaturian, T. Hrennikov, I. Frenkel, M. Fradkin; pianiști E. Gilels, S. Richter, A Neuhaus, A. Ginsburg; violoniștii D. Oistrah, L. Kogan, Iu. Sitkovețki; violoniștii M. Rostropovici și D. Șafran; cîntăreții I. Arhipova, E. Obrazțova și E. Nesterenko. Fiecare dintre aceste nume de familie a deschis pagina de aur a istoriei culturii muzicale a URSS.

Au fost numeroși maeștri străini, colective creative, cum ar fi Orchestra Simfonică de Stat din Leningrad, condusă de Eugen Mravinski, Orchestra Filarmonicii Române condusă de Mircea Basarab, Corul academic de bărbați din Estonia. Au existat și colective locale de creație: Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat moldovenești (Timofei Gurtovoi), Capela Corală Academică "Doina" (Veronica Garștea), Orchestra muzicii populare moldovenești "Fluieraș" (Serghei Lunchevici – numele său poartă acum Filarmonica).


Un renume special a adus orașului vocaliști: primadona scenei de operă Maria Bieșu, Tamara Aleșina, Ludmila Erofeeva, Boris Raisov, Mihail Munteanu, vocile cărora au răsunat nu numai în operă,ci și între pereții Filarmonicii.

Filarmonica a avut o bună tradiție de a organiza concerte tematice pentru elevi.

Prezentatorii acestor întâlniri muzicale au fost Mark Manuilov și Alfred Gershfeld.

După cum spun localnicii, la acea vreme, casa din fața Filarmonicii era, de

În anul 2003, Filarmonicii moldovenești i se atribuie numele de Serghei Lunchevici. Pînă în prezent, în Filarmonică se desfășoară activitate activă concertistică și educativă– se organizează numeroase concerte de muzică academică, jazz, pop și folk cu participarea interpreților, colectivelor moldovenești și străine, se desfășoară festivaluri anuale.

De menționat că astăzi, în incinta Filarmonicii Naționale din Centrul Chișinăului a izbucnit un mare incendiu, care cu mare greu a fost stins de 10 echipaje de pompieri după cel puțin patru ore de luptă cu focul. Tavanul din sala principală a Filarmonicii s-a prăbușit. Potrivit datelor preliminare, incendiul a afectat circa 3500 de metri pătrați.

Chișinăuienii speră foarte mult că autoritățile vor reconstrui clădirea care a ars pentru a păstra acest important centru al vieții culturale a țării noastre, care în acest an a împlinit 80 de ani, pentru ca el și mai departe să contribuie la promovarea creației muzicale.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

© Business

Veți participa la recensămîntul în desfășurare, în Moldova?