Fiecare a doua hotărîre judecătorească încalcă regula anonimizării, studiu CRJM

Peste 51% dintre hotărîrile judecătorești publicate nu respectă regulile de anonimizare, conform unui studiu realizat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

Analiza, care a evaluat peste 1 300 de hotărîri, arată că aproape fiecare a doua decizie judecătorească este publicată cu abateri, expunînd astfel datele personale ale cetățenilor, transmite IPN.

Majoritatea abaterilor au fost înregistrate în judecătorii, unde 55% din hotărîrile analizate nu respectă prevederile privind protecția datelor. În cazul curților de apel, rata de neconformitate e de 46%, iar la Curtea Supremă de Justiție - de 18%. Printre cele mai frecvente erori sînt lipsa depersonalizării informațiilor personale, anonimizarea incompletă și încălcarea regulilor privind protecția datelor sensibile.

„Cele mai grave încălcări sînt omiterea anonimizării datelor, precum adresele, datele de naștere sau detalii despre minori implicați în procese. În multe cazuri, datele sînt ascunse într-o parte a documentului, dar rămîn vizibile în alte secțiuni. Aceste erori pun în pericol confidențialitatea și siguranța persoanelor implicate”, susțin autorii studiului.

Cea mai frecventă încălcare a Regulamentului CSM vizează prevederile care obligă ascunderea, din oficiu, a datelor cu caracter personal. Studiul a identificat astfel de abateri în 92% din cazuri (516 din cele 558 de hotărîri cu încălcări). Un exemplu comun este anonimizarea incompletă, unde datele sînt protejate în anumite secțiuni, dar rămîn vizibile în altele.

Depersonalizarea parțială, unde datele sînt anonimizate în anumite părți ale hotărîrilor, este a doua cea mai întîlnită problemă. Aceasta a fost identificată în 28% din cazuri (159 de hotărîri). Acest tip de eroare lasă informații sensibile expuse, compromițînd confidențialitatea părților implicate.

Prevederile ce interzic anonimizarea numelor persoanelor implicate profesional în justiție, precum judecătorii, procurorii sau avocații, au fost încălcate în 20% din hotărîri (113 cazuri). De asemenea, s-au înregistrat cazuri de depersonalizare abuzivă a numelor persoanelor juridice implicate în procese.

Pentru cazurile din categoria „Infracțiuni contra familiei și minorilor,” încălcările sînt și mai accentuate. Din cele 200 de hotărîri analizate, 67% (134 de cazuri) nu au respectat rigorile anonimizării. Cele mai multe abateri au fost identificate la nivelul judecătoriilor (74%), urmate de curțile de apel (40%) și Curtea Supremă de Justiție (70%). Problemele includ omisiunea anonimizării datelor precum domiciliul sau data nașterii.

Autorii studiului CRJM constată că toate deficiențele evidențiază o problemă majoră în sistemul de justiție, care afectează atît dreptul la confidențialitate al cetățenilor, cît și încrederea publicului în transparența actului de justiție.

Autorii studiului recomandă o serie de măsuri pentru îmbunătățirea situației, inclusiv organizarea de instruiri periodice pentru judecători, grefieri și alți funcționari din justiție, precum și îmbunătățirea sistemelor digitale, folosite la redactarea și publicarea hotărîrilor. De asemenea, se propune o actualizare a regulamentului Consiliului Superior al Magistraturii pentru a clarifica regulile de anonimizare și pentru a reduce spațiul de interpretare.