Executorii judecătorești trag un semnal de alarmă: Ce aspect îi îngrijorează

Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești (UNEJ) își exprimă îngrijorarea față de lipsa unei protecții eficiente a bunurilor sechestrate în cadrul executărilor silite.

Executorii semnalează tot mai multe cazuri în care aceste bunuri sînt distruse, ascunse sau înstrăinate cu bună știință, fără ca persoanele responsabile să suporte consecințele legale. În schimb, creditorii sînt cei care suportă imediat pierderile, fără a-și putea recupera drepturile recunoscute prin hotărîri judecătorești.

Potrivit UNEJ, actualul cadru legal este incomplet și ineficient. Codul penal (art. 251) și Codul contravențional (art. 265¹) prevăd sancțiuni doar pentru însușirea, înstrăinarea, tăinuirea sau utilizarea în alte scopuri a bunurilor sechestrate, dar nu și pentru distrugerea ori deteriorarea acestora. În plus, aplicarea acestor prevederi este, potrivit executorilor, rară și formală, ceea ce afectează grav șansele de recuperare efectivă a creanțelor, notează Noi.md cu referire la bizlaw.

În același timp, executorii judecătorești remarcă o diferență majoră între executarea silită de drept comun și cea vamală, unde legea oferă o protecție mai amplă bunurilor urmărite, inclusiv împotriva deteriorării, descompletării sau substituției. În mod nejustificat, spun aceștia, executarea hotărîrilor judecătorești nu beneficiază de aceleași instrumente, deși sumele urmărite privesc deseori persoane vulnerabile sau obligații de întreținere.

UNEJ atrage atenția și asupra modificărilor operate în 2024 la Codul penal, care stabilesc răspunderea penală doar pentru bunurile cu o valoare ce depășește 20 de salarii medii pe economie – peste 320.000 de lei. „Paradoxal, cu cît valoarea salariului mediu crește, cu atît crește și gradul de protecție al debitorului”, subliniază organizația.

În prezent, debitorii riscă sancțiuni de pînă la 60 de unități convenționale (3.000 de lei) pentru neexecutarea hotărîrii judecătorești, potrivit art. 318 Cod contravențional, sau amendă penală de pînă la 1.850 de unități convenționale (92.500 de lei) ori închisoare de pînă la trei ani, conform art. 320 Cod penal.

Executorii judecătorești fac apel către autorități să intervină prin adoptarea unor norme clare, sancțiuni ferme și proceduri eficiente pentru protejarea bunurilor sechestrate și consolidarea rolului executorului judecătoresc. În lipsa acestora, spun reprezentanții UNEJ, executarea silită riscă să devină o simplă formalitate, iar statul — lipsit de mecanismele necesare pentru a asigura creditorilor o executare reală și promptă.