Ecaterina Cuharuc: „Este necesar de introdus un sistem de monitorizare a puieților plantați”

Programul național de împădurire este un program foarte bun, dar nu va funcționa cu adevărat, pentru că au fost atrași puțini specialiști în acest program și nu au fost luați în calcul mulți factori care există în Republica Moldova.

O astfel de opinie a exprimat doctorul în științe agricole, Ecaterina Cuharuc, în cadrul emisiunii „Без галстуков cu Alexandru Stahurski” de la postul de televiziune N4, relatează Noi.md.

Ea a atras atenția asupra faptului că, potrivit statisticilor, doar în anul 2022 în țară au fost tăiate 16 mii de hectare de copaci, în timp ce s-a planificat plantarea a 7,4 mii de hectare.

„Priviți, 16 mii de hectare au fost tăiate, dar sînt plantate anual 7,4 mii de hectare. Se pare că acest program nu va funcționa pînă la capăt. Nu a fost gîndită de specialiști. Prin urmare, este necesar de acordat atenție unui nou teritoriu de plantare a copacilor”, a menționat doctorul în științe agricole.

De asemenea, ea a subliniat că este necesar de verificat calitatea solului și de monitorizat puieții plantați. De exemplu, în situația caniculei din acest an, acestea se usucă, deci există o pierdere de puieților.

În plus, în elaborarea Programului național de împădurire trebuie implicați specialiști în silvicultură cu o educație corespunzătoare care să calculeze cantitatea exactă de plantații forestiere.

Ecaterina Cuharuc și-a exprimat regretul că, în cazul unei creșteri a tarifelor la gaze în țară, tăierea ilegală a copacilor de către oameni s-ar putea reactiva.

La rîndul său, reprezentantul platformei Arboretum.live, Alexandru Sainsus, în cadrul aceleiași emisiuni a atras atenția și asupra faptului că în țară sînt defrișate 16 mii de hectare de copaci, în timp ce sînt plantate doar 7,4 mii de hectare de plantații. În același timp, tăierea arborilor maturi are un anumit efect asupra ecosistemului. El s-a pronunțat în favoarea introducerii unui sistem de monitorizare independentă a fondului forestier al țării, cu ajutorul acelorași drone, a imaginilor din satelit.

„Sîntem o țară mică, și doar 10% din teritoriul său sînt păduri, și ar fi ușor să le ținem sub control și să le monitorizăm la fiecare șase luni, pentru a vedea unde și ce schimbări au avut loc, dar acest lucru nu se face, deoarece, se pare că nu convine cuiva”, a spus Alexandru Sainsus.