”Dosarul judecătorilor” se apropie de final

”Dosarul judecătorilor” se apropie de final

Unul dintre dosarele penale de rezonanță, care ține de corupția din mediul justițiarilor, a ajuns în instanță și se apropie de deznodămînt. 

Ancheta a demonstrat că judecătorii Curții de Apel Chișinău și cei de la Judecătoria Chișinău, pentru decizii favorabile în dosarele penale examinate luau mită în mărime deosebit de mare. Materialele dosarului, de care a luat cunoștință corespondentul Noi.md, permit cunoașterea unor detalii ale schemei de corupție și rolul persoanelor implicate în ea. 

La finalizarea urmăririi penale pe un șir de episoade și transmiterea dosarului în instanță au contribuit, în mare măsură, mărturiile unuia dintre ”clienții” judecătorilor, care a fost eliberat din arest după ce a consimțit să colaboreze cu organele de anchetă și înțelegerea făcută cu procuratura.  

Procuratura vede ”anumite riscuri”

Luna trecută, Procuratura Anticorupție a anunțat încheierea procedurilor de urmărire și transmiterea în instanță a materialelor dosarului privind mituirea judecătorilor. Scandalul de corupție s-a declanșat la 23 octombrie 2018, după ce Centrul Național Anticorupție (CNA), în urma perchezițiilor și a altor acțiuni operative, a reținut 10 persoane, printre care cinci judecători, un procuror, un ajutor de judecător, un avocat, un medic și o persoană privată (parte în unul dintre dosare).

    În vizorul celor care combat corupția au nimerit Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brînza de la Curtea de Apel Chișinău, precum și Svetlata Tizu și Victoria Hadîrcă de la Judecătoria Chișinău, sector Centru. La solicitarea procurorului general Eduard Harunjen, Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) a acceptat urmărirea penală a judecătorilor. În scurt timp. Ludmila Ouș a depus o cerere de demisie, aprobată de membrii CSM. 

Figuranților le-au fost aplicate diferite măsuri preventive, care pe parcursul anchetei au fost modificate – din arest preventiv la control judiciar. Procurorii, care insistau asupra prelungirii restricțiilor, își argumentau poziția prin faptul că învinuiții  pot influența mersul procesului penal. ”Există anumite riscuri: imixtiunea în activitatea instanței, tergiversarea examinării dosarului, nimicirea probelor”,  spune procurorul Elena Cazacova, care în ședința din 8 mai a reprezentat procuratura. În opinia acesteia, riscurile în cauză au existat nu doar în timpul urmăririi penale, ele-s caracteristice și procesului judiciar. 

La moment, în privința ajutorului de judecător și a unei persoane fizice se aplică măsura preventivă în formă de arest la domiciliu, iar avocatul și doi judecători se află sub control judiciar. Recent, la solicitarea Procuraturii anticorupție, judecătoria Buiucani a prelungit termenul de aflare sub control judiciar a unor figuranți în dosar. 

Din materialele anchetei rezultă că justițiarii de la Curtea de Apel Chișinău și cei din Judecătoria Chișinău, sector Centru, estorcau și primeau mită în dimensiuni deosebit de mari pentru a emite decizii favorabile în dosarele penale pe care le examinau. Rolul avocatului și a procurorului era cel de mediere și de transmitere judecătorilor a sumelor de bani de la persoanele interesate. Medicul și o persoană fizică, implicați în procesul de corupție, figurează în dosar ca ”clienți” ai judecătorilor. Ei le transmiteau acestora bani și contau pe susținere în procesul dezbaterilor, și pe un verdict favorabil.  

Pe parcursul anchetei, trei dintre judecători au devenit figuranții unui alt dosar. Li se incriminează imixtiunea în procesul penal și emiterea deciziilor ilegale. Ce-i drept, CSM a admis doar parțial începerea procedurilor de anchetă în aceste cazuri, deoarece a considerat că judecătorii deja figurează într-un dosar penal în care nu s-a ținut cont de unele episoade.  

Acordul cu procurorul

Finalizarea urmăririi penale și transmiterea materialelor în instanță a fost posibilă în mare măsură datorită mărturiilor ginecologului-obstetrician Vadim Scarlat, angajat la Institutul mamei și al copilului, dar și la o clinică privată din capitală. Medicului i-a fost incriminată transmiterea către judecător, prin ajutorul acestuia, a unei sume mari de bani pentru o decizie favorabilă într-un dosar penal, în care el era învinuit de neglijență care s-a soldat cu moartea unui nou-născut. La etapa preliminară, oamenii legii i-au sechestrat bunuri în sumă de peste 930 mii lei. Inițial, medicul reținut de CNA a fost plasat în izolator, după care – în arest la domiciliu. 

În cazul dat, ancheta a fost însoțită de declarații contradictorii venite din anturajul lui Scarlat. După arestarea sa, soția lui declara jurnaliștilor că dosarul penal este unul fabricat, iar Vadim Scarlat nu este vinovat și este ”veriga, utilizată pentru a-i da jos pe cei mai duri și mai puternici”. În preajma clădirii CNA au fost organizate proteste cu participarea mamelor cu copii în brațe, care cereau eliberarea medicului și revenirea lui la activitatea profesională. 

În ianuarie 2019, Scarlat a fost eliberat din arestul la domiciliu în legătură cu faptul că a acceptat să colaboreze cu ancheta și a încheiat acordul de recunoaștere a vinovăției. Este vorba despre o înțelegerea între procuror și învinuit, care este de acord cu acțiunile ce i se incriminează, în schimbul reducerii pedepsei. După înaintarea acuzațiilor, o astfel de înțelegerea poate fi încheiată în orice clipă înainte de începerea procesului judiciar. De obicei, figuranții cauzelor penale acceptă acest pas și contează pe o pedeapsă mau ușoară și încheierea rapidă a tuturor formalităților ce țin de procedurile judiciare.  

Cei de la Procuratura anticorupție menționează că la încheierea acordului s-a ținut cont de acceptul învinuitului de a facilita procesul judiciar, dar și exprimarea benevolă a dorinței de a-și recunoaște vinovăția și de a urgenta examinarea dosarului în instanță. Procurorii au ținut cont și de interesul public pentru asigurarea unui proces judiciar rapid, cu cheltuieli minime. Înainte de încheierea acordului, medicul a fost informat despre drepturile sale, inclusiv cel de prezumție a nevinovăției, cel de a păstra tăcerea și de a nu fi impus să se auto-incrimineze.  

După semnarea acordului, materialele privitor la Scarlat au fost separate într-un dosar aparte și trimise în instanță. Aceasta a verificat dacă acordul de recunoaștere a vinovăției a fost încheiat benevol, în prezența avocatului, și dacă procuratura dispune de suficiente probe care confirmă acuzarea. Vadim Scarlat a declarat că regretă sincer faptele comise, a jurat în fața instanței că va depune mărturii veridice cu privire la cele incriminate și că înțelege responsabilitatea pentru depunerea de mărturii false. 

În martie, instanța i-a pronunțat medicului sentința – o amendă în mărime de 115 mii lei. Procuratura explică pedeapsa, destul de ușoară pentru un act de corupție, prin aplicarea principiilor din Codul Penal. Conform regulilor generale, dacă învinuitul a încheiat acordul de recunoaștere a vinovăției, și acesta a fost acceptat de instanță, pedeapsa se reduce cu o treime din pedeapsa maximă, prevăzută pentru crima dată. În același timp, după pronunțarea sentinței serviciul de presă al procuraturii anti-corupție a declarat, că partea acuzării va adresa un recurs Colegiului cazuri penale a Curții Supreme de Justiție. 

În timpul procesului și după pronunțarea sentinței, însuși Scarlat a refuzat să vorbească cu jurnaliștii la tema dată. Imediat după eliberarea din arestul la domiciliu, el a revenit la activitatea profesională. La mijlocul lunii ianuarie, pe unul dintre site-urile moldovenești pentru tinerele mame a apărut informația că ginecologul-obstetrician își reia activitatea la clinica privată. 

Schema de corupție în detalii

Materialele dosarului penal devenit obiect de examinare judiciară permit să aflăm detaliile uneia dintre principalele scheme de corupție. Procesul transmiterii mitei a fost intermediat de ajutorul de judecător, a cărui soție a apelat la serviciile medicului. Din materiale rezultă că Scarlat și ajutorul de judecător Vitalie Furtună se cunoșteau de doi ani, timp în care medicul a prestat servicii medicale și a consultat-o pe soția acestuia în scopul conceperii unui copil, în perioada de sarcină și la nașterea pruncului. În rezultat, se menționează în dosar, Furtună avea niște obligații morale față de medic, în semn de recunoștință pentru asistența medicală acordată soției sale.   

Devenit figurant în urmărirea penală, Scarlat s-a adresat lui Furtună pentru o consultanță juridică și pentru ajutor. Conform datelor procuraturii anti-corupție, medicul figura în cazul privind decesul unui nou-născut ca urmare a neglijenței. Expertiza medico-judiciară, anexată la materialele dosarului, indica o legătură cauzală între decesul pruncului și neglijența medicului. În același timp, expertiza repetată, cerută de medic, a ajuns la alte concluzii. 

Pentru a soluționa problema apărută, părinții copilului decedat au cerut o expertiză independentă în laboratorul criminalistic din București, dar instanța nu le-a acceptat cererea. Cei de la procuratura anticorupție menționează că pentru a obține un rezultat favorabil al expertizei, medicul a mituit judecătorul, care în rezultat a respins cererea procurorului și a părinților. Ajutorul de judecător menționează că poate influența judecătorii și contribui la soluționarea problemei în cauză contra unei remunerări ilegale de 2000 de euro .

Dosarul medicului a fost remis spre examinare judecătoarei Svetlana Tizu de la judecătoria Chișinău, sector Centru, prietenă cu colega sa de la Curtea de Apel Chișinău, Liubovi Brînza. Materialele dosarului menționează că, la 4 septembrie 2018, Vitalie Furtună s-a adresat judecătoarei Brînza cu care lucra și a rugat-o să intermedieze și să asigure emiterea unei decizii favorabile medicului de către Svetlana Tizu. Pentru aceasta i-a fost promisă și ulterior achitată suma de 2000 euro. Procuratura declară că dispune de probe care demonstrează că banii au fost transmiși judecătoarei Tizu, după care aceasta a emis un verdict în favoarea lui Scarlat. 

Conform serviciului de presă al procuraturii anticorupție, la moment, în acest dosar penal de rezonanță cu statut de învinuit figurează 10 persoane. Figuranților li se incriminează ilegalități prevăzute de cinci articole ale Codului Penal: corupție pasivă, pronunțarea unei sentințe nedrepte, obținere de beneficii din influență, corupție activă și imixtiune în justiție. Dacă vor fi recunoscuți vinovați de corupție pasivă, inculpații riscă privațiune de libertate pentru un termen de la 7 la 15 ani și o amendă de la 400 la 500 mii lei. Pentru corupția activă termenul privațiunii de liberate este de la 6 la 12 ani, iar mărimea amenzii – de la 300 la 400 mii lei.

Victor Surujiu

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load