Diagnosticul de boală renală și gestionarea acestuia poate fi unul dificil

Diagnosticul de boală renală și gestionarea acestuia poate fi unul dificil, în special în stadiile avansate ale maladiei.

Atît pentru pacient, cît și pentru cei care au grijă de el poate fi dificilă participarea în activitățile zilnice, munca, călătoriile și socializarea, provocînd efecte secundare, precum oboseala, durerile, depresia, tulburările cognitive, problemele gastrointestinale și de somn. Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în Republica Moldova, incidenţa prin bolile aparatului genito-urinar a constituit în 2019 –182,4 cazuri la 10 mii de locuitori. Datele sînt prezentate în contextul Zilei mondiale a rinichiului, marcată în a doua zi de joi a lunii martie, transmite IPN.

Dacă o persoană se află în grupul de risc pentru apariția bolilor renale, trebuie să se adreseze medicului de familie pentru a efectua trei teste simple care ar putea să-i salveze viața. Este vorba despre tensiunea arterială. În cazul valorilor mari ale acesteia pot fi afectate vasele mici de sînge din rinichi, iar aceasta este a doua cauză de apariție a insuficienței renale, după diabetul zaharat. Cea mai bună valoare este considerată cea de sub 120/80. Sub 130/80 este recomandată pacienților cu boli renale cronice, iar sub 140/90 este o valoare bună pentru majoritatea persoanelor.

Este indicat să fie verificate proteinele din urină. Prezența proteinei albumina în urină poate fi un semn precoce al bolilor renale. Atunci cînd proteinele sînt depistate în mod regulat în urină, este vorba de leziuni renale. Un alt aspect ține de rata filtrării glomerulare (GFR). Aceasta indică cît de bine rinichii filtrează sîngele. Cel mai bun indicator în acest caz este egal cu 90. Scorul 60-89 trebuie monitorizat, iar mai puțin de 60 timp de 3 luni indică la o boală renală.

Pentru a preveni apariția bolilor renale, trebuie practicat sportul, trebuie controlată greutatea, trebuie respectată alimentația echilibrată etc. Dacă o persoană suferă de boli renale, trebuie să-și verifice regulat tensiunea arterială, să-și gestioneze nivelul zahărului din sînge (glicemia), precum și să reducă consumul de sare. Este indicat consumul unei cantități moderate de proteine etc.

Transplantul renal reprezintă o metodă de tratament a insuficienţei renale cronice terminale. În Republica Moldova prima operaţie de transplant renal cu rinichi de la donator de cadavru a fost efectuată la 25 septembrie 1982. Pînă în prezent, s-au efectuat 355 de operații de transplant renal. La evidență la finele anului 2019 erau 106 pacienți transplantați.

Potrivit datelor Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, asigurarea pacienților cu metode de substituție a funcției renale în Republica Moldova la 31 decembrie 2019 (hemodializa + transplant renal) a constituit a constituit 251,3 pacienți la un milion de locuitori, inclusiv cu dializă – 221/ un milion de locuitori și 30,3/ un milion de locuitori cu transplant renal.