Descoperă Moldova: Сomplexul monastic de la Ţipova ‒ un adevărat Athos al ţării noastre

Сomplexul monastic rupestru de la Ţipova ‒ un adevărat Athos al ţării noastre, situat pe străvechile terase ale Nistrului, aflîndu-se în imediata apropiere de una dintre davele getice importante ‒ Horodişte.

După cum scrie portalul moldovenii.md, de acest loc este legată legenda lui Orfeu şi se presupune, că ar fi fost locaş sfînt şi î. e. n. Este una dintre cele mai vechi aşezări monahale de pe teritoriul Moldovei, săpată în stîncile malului drept al Nistrului. Peisajul unic cu rîuleţul Ţipova, cascadele sale şi energetica locului sînt cu totul speciale, nu în zadar, strămoşii noştri l-au ales pentru locaş sfînt.

E alcătuit din trei complexe monastice: Primul ‒ biserica Sfintei Cruci şi cîteva chilii, de prin sec. XI-XII; al doilea complex ‒ biserica Sfîntul Nicolae, datînd din sec. XIV-XV, iar al treilea complex ‒ din sec. XVI-XVIII cu 18 încăperi, care sînt unite prin treceri interioare. Se consideră că monahii ortodocşi au cunoscut ştiinţa arhivată la Ţipova pînă la anul 1765 şi că biblioteca amplă adunată aici, este ascunsă prin peşterile de la Ţipova.

Pe marginile înalte ale stîncilor pe partea dreaptă a malului rîului Ţîpova s-au păstrat ruinele cetăţii geţilor. În urma săpăturilor arheologice au fost găsite fragmente de amfore şi de ceramică de casă, bijuterii, iar în unul dintre firidele de sub cascadă a fost descoperită placa cu şapte găuri şi un zid de piatră, sub care, conform legendei, se odihnesc rămăşiţele lumeşti ale cîntăreţului de la Dumnezeu Orfeu. În pădurea, din susul albiei secate, deasupra satului Ţîpova, se înalţă maiestos, coroanele stejarilor seculari, se îndesesc mărăcinişurile de alun, corn, păducel, salbă, măceş. Pe pantele mai abrupte, în mărăcinişurile de scumpie, dracilă, corn, măceş şi păducel formînd toamna buchete de culori vii − creşte vişinul turcesc.

Este foarte pitorească stînca de 100 de m înălţime de lîngă satul Ţipova cu mănăstirea ei medievală săpată în stîncă. La această mănăstire, conform legendei, Ştefan cel Mare s-a cununat cu soţia sa Voichiţa. Chiliile subterane cu şi însăşi mănăstirea au fost săpate în stîncă şi au 3 nivele. Sub nivelul de jos se afla o fîntînă tainică, în care se acumula apa de izvor în cazul asediului mănăstirii. Grotele naturale şi peşterile erau folosite ca încăperi pentru depozitare şi ca ieşiri de rezervă. Iar coborîrea spre mănăstirea în stîncă îţi oferă senzaţii tari. Cărăruşa de cornişă foarte îngustă duce întîi printr-o crăpătură, apoi trece împrejurul stîncii şi aveţi mereu impresia, că la următoarea cotitură ea se sfîrşeşte şi dă direct într-un mal abrupt al Nistrului (astăzi aceasta este partea de mijloc a lacului de acumulare Dubăsari).

Mănăstirea a fost fondată, precum consideră unii cercetători, în secolul al XI-lea. La început spre chiliile nu prea mari ducea numai o cărăruşă îngustă, făcută la 80-120 m deasupra luncii rîului. Acces la ea, de pe pantă nu era. El a apărut la sfîrşitul secolului al XVIII-lea, cînd nu mai exista ameninţarea invaziilor: au fost îmbunătăţite căile de acces, lărgite chiliile şi a fost construit un pridvor de lemn. Nici o construcţie din lemn nu s-a păstrat pînă în zilele noastre. La mijlocul pantei calcaroase albe, abrupte se evidenţiază astăzi numai golurile întunecate ale ferestrelor şi uşilor săpate în stîncă.

Deosebit de frumoasă este şi panorama care se deschide de aici. Dimineaţa stînca gigantică străluceşte sub razele soarelui ce răsare şi se reflectă în întregime circa 100 de metri pe suprafaţa apei line. Reflecţia albă tresare şi se formează valuri uşoare în adîncul apelor răcoritoare şi adînci ale Nistrului la fiece boare a vîntului. Ziua sub soarele strălucitor, imaginea stîncii albeşte pierzîndu-se în mirajul amiezii şi se topeşte fără urmă. Seara contururile întuncecate ale stîncii aruncă o umbră sumbră peste golurile geamurilor şi uşilor, pe panta abruptă şi pe suprafaţa de plumb a apei. Iar în memorie îţi vine de la sine legenda despre peregrinările lui Orfeu, care, conform versiunilor care circulă pe aici, a murit anume pe această stîncă.

Puteți admira fotografiile unice în secțiunea specială de pe site-ul moldovenii.md

Pe site moldovenii.md există o mulțime de informații utile care-i vor ajuta pe toți doritorii de a planifica și a petrece un weekend minunat în țara noastră. În special, aici sînt prezentate informații ample despre turismul în Moldova, sînt prezentate sfaturi pentru turiști, rute turistice, date despre perlele turistice și mănăstirile din Moldova.

Pe portalul moldovenii.md puteți găsi informații detaliate despre diferite zone geografice ale Moldovei, rezervații naturale, resurse acvatice, lumea vegetală și animală, monumente ale naturii, orașele și satele din Moldova.

Rămîne doar ca fiecare doritor să aleagă cea mai bună opțiune de odihnă și călătorie și să redescopere îndrăgita Moldovă!