În instituțiile de învățămînt din municipiul Chișinău activează peste 9200 de cadre didactice, însă mai rămîn vacante aproape 700 de locuri. Sînt și 332 de vacanțe în cazul personalului non-didactic și auxiliar.
Pe lîngă lipsa pedagogilor și a educatorilor, o problemă rămîne infrastructura învechită a edificiilor educaționale, care în unele școli este folosită în proporție de sub 25%. Datele au fost prezentate la Forumul cadrelor didactice din municipiul Chișinău, desfășurat de către Direcția generală educație, tineret și sport, transmite IPN.
Prezentă la eveniment, ministra educației, culturii și cercetării, Liliana Nicolaescu-Onofrei, a declarat că unul dintre scopurile principale este depolitizarea educației, pentru a avea succes în educație și pentru a oferi șanse egale tuturor. Potrivit ministrei, fiecare cetățean are dreptul la opțiune politică, însă promovările trebuie să aibă loc în baza cunoștințelor și a profesionalismului. „Adresîndu-mă elevilor și părinților, vreau să vă îndemn la responsabilitate, pentru că succesul școlar sau succesul nostru al tuturor nu înseamnă partea de competiție, nu înseamnă compararea liceelor (cine și cum a susținut bacalaureatul), înseamnă evaluarea progresului”, a notat ministra.
Șefa DGETS, Rodica Guțu, a menționat că forumul pedagogilor a fost precedat de 140 de instruiri menite să promoveze din achizițiile dobîndite pe segmentul educației, dar și imaginea pedagogului. În prezentarea raportului de activitate, Rodica Guțu a precizat că pentru întreținerea sistemului educațional din municipiu în anul 2019 au fost alocați peste două miliarde de lei. Deși suma pare a fi impresionantă, doar 15,6% este destinată pentru dezvoltarea infrastructurii, bazei metodice și tehnico-materiale. „În lista impedimentelor privind asigurarea condițiilor de funcționare a instituțiilor de învățămînt se înscrie gradul sporit de uzură a edificiilor educaționale date în exploatare în anii 50-60. În legătură cu fondurile bănești modeste, este dificil de a elabora un plan strategic de reparații capitalei, ce ar permite expertizarea tutor sediilor”, a notat Rodica Guțu.
În altă ordine de idei, Rodica Guțu a menționat că, pentru a satisface cererea părinților privind asigurarea cu locuri în instituțiile de educație timpurie, în ultimii trei ani au fost redeschise 115 grupe, cu 2800 de locuri. Totodată, din cele 27 de grădinițe date în locațiune în anii 90, pînă în prezent au fost retrocedate 18.
Rodica Guțu a mai spus că, în timp ce instituțiile de educație timpurie sînt suprasolicitate, 73 din cele 132 de instituții de învățămînt primar și secundar utilizează spațiile educaționale sub 50% din capacitatea de proiect. Astfel, înregistrează anual un sold negativ de circa 25 de milioane de lei. O situație critică se atestă în nouă instituții, care utilizează spațiile în proporție de pînă la 25%.
Adăuga comentariu