Declarații: Orașele poli de creștere au nevoie de investiții și viziune pentru a provoca creșterea regională

Viitorul municipiilor desemnate drept poli de creștere depinde de capacitatea acestora de a atrage investiții, de a conecta oameni și de a oferi servicii publice eficiente.

Invitații emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV au subliniat că, deocamdată, cele șase municipii cu acest statut rămîn proiecte în devenire, care urmează să-și dovedească viabilitatea în următorii ani.

Municipiile Cahul, Comrat, Ungheni, Orhei, Soroca și Edineț au fost declarate poli de creștere pentru a impulsiona dezvoltarea regională. Potrivit experților, în pofida provocărilor legate de subfinanțare, competențe administrative inegale, scădere demografică și o dependență semnificativă de proiecte temporare, unele autorități locale au demonstrat viziune și capacitate de acțiune.

Corneliu Cirimpei, secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a remarcat că în patru ani, fiecare oraș pol a reușit să valorifice avantajele competitive locale pentru a atrage investiții.

„Cel mai bine la capitolul economic se plasează municipiul Ungheni pentru că are cale ferată, este la hotar cu România după care încep magistrale care conectează producătorii de la Ungheni cu Europa. Foarte complicată este situația la Soroca. Investitorii cînd văd că orașul este la hotar cu Ucraina au mai multe întrebări în pofida unei noi conducte de gaz, unei linii moderne de electricitate și a unui drum nou spre zona economică a orașului. Nimeni nu se aventurează”, a spus Corneliu Cirimpei.

Prezent în platoul RLIVE, Constantin Cojocaru, primarul municipiului Edineț, a evidențiat realizările orașului în domeniul agricol. El a menționat că Edineț a creat cel mai mare cluster agricol din țară, iar aproape 60% din producția de mere la nivel național este prelucrată în parcul industrial local, care a atras investiții și în alte domenii.

„În 2007, bugetul orașului era de doar 8,3 milioane de lei. Astăzi, în ciuda tuturor dificultăților, bugetul a ajuns la 135 de milioane de lei. La acea vreme nu exista o viziune de dezvoltare economică – activitatea era concentrată pe comerțul stradal. Acum, orașul are o strategie clară, aliniată cu obiectivele de dezvoltare regională. S-au creat noi locuri de muncă – doar în parcul industrial lucrează circa 500 de persoane, iar pentru fiecare trei locuri de muncă generate în producere, apar alte două în servicii, transport sau comerț”, a declarat primarul Constantin Cojocaru.

Programul Național de Dezvoltare a orașelor-poli de creștere pentru perioada 2021–2027 urmărește transformarea celor șase municipii în centre regionale cheie, menite să stimuleze creșterea economică și competitivitatea. În acest sens, ele beneficiază de sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii economice, modernizarea drumurilor și reabilitarea sistemelor de apă și canalizare.