Despre acest lucru a declarat de conducătorul științific al Laboratorului de Neuroștiințe și comportamentul uman al Sberbank, Andrei Kurpatov, explicînd detaliat acest fenomen.
Discursul savantului a avut loc întîlnirea de afaceri al Sberbank "Transformarea personalității în era digitală" la Forumul Economic Mondial din Davos. Moderatorul discuției a fost președintele" Sberbank", Herman Gref.
Andrei Kurpatov a vorbit în special despre modul în care gîndirea oamenilor se schimbă din cauza noilor tehnologii. În opinia sa, utilizarea frecventă a rețelelor sociale face ca oamenii să fie mai proști și afectează negativ capacitatea de a construi relații.
El a menționat problema preferării consumului în locul gîndirii, observînd că creierul omului este format în așa fel, încît din două sarcini el o va alege pe cea mai simplă – pentru a economisi energie.
El a atras atenție asupra faptului că consumul de conținut nu include capul.
"Cînd consumați conținut în mod constant, în zona creierului responsabilă de gîndire nu vine energie. Creierul hibernează. De aceea, să nu vă mire faptul că oamenii care nu ies din Twitter și Instagram rareori includ capul, gîndesc stereotipic, după șablon și nu se dezvoltă. Acum vorbim despre adulți. Dar să vorbim despre copiii noștri. 40% dintre copiii din SUA și Rusia pînă la vîrsta de 10 ani sînt aproape mereu online. Adică, aproape mereu consumă informații. Adică ei trimit serverul lor de gîndire în hibernare sau pur și simplu el nu se formează", a subliniat Andrei Kurpatov .
El a subliniat faptul că reprezentanții industriei media concurează - ce conținut să-l facă cel mai simplu și, drept rezultat, există tot mai mult conținut primitiv.
Omul de știință a explicat că creierul funcționează în trei sisteme. Principalul - -sistemul-default, responsabil de gîndire. Al doilea - rețeaua centrală de performanță - este activată atunci cînd creierul este ocupat cu consumul de conținut. Rețeaua de detectare a importanței este responsabilă de percepția importanței.
Acum, adolescenții din întreaga lume petrec 60-70% din timp online. Sistemul responsabil de gîndire, pur și simplu nu are timp să se formeze la ei. Andrei Kurpatov a vorbit în detaliu despre epidemia de autism digital, menționând că sistemul default este, de asemenea, responsabil pentru construirea relațiilor cu alte persoane, iar această zonă suferă, de asemenea, din cauza folosirii calculatorului și a smartphone-urilor.
În 1997, timpul petrecut în fața ecranului era egal cu timpul petrecut în comunicarea față în față. În momentul apariției iPhone-ului în 2007,"timpul pentru ecran" al unei persoane era de peste 8 ore, în timp ce comunicarea față în față era deja mai mică de 2 ore.
"Ca rezultat, avem, de fapt, o epidemie de autism digital. Autismul digital este o condiție în care tinerii nu pot menține un contact psihologic prelungit unul cu celălalt, nu sînt interesați de lumea interioară a unei alte persoane, pentru ei ceilalți oameni pot fi înlocuiți, deoarece ei nu văd valoarea fiecăruia în parte", a spus Andrei Kurpatov.
El a atras atenția asupra faptului că, chiar și la întîlniri, tinerii preferă telefonul în locul comunicării cu persoana pentru care au venit la această întîlnire.
"Cineva poate spune că aceasta este o nouă civilizație, o lume nouă cu care trebuie să ne obișnuim. Dar, după cum a arătat unul dintre studii, dacă petreceți mai mult de 2,5-3 ore în telefon, indicatorii gîndirii depresive și a înclinațiilor spre sinucidere crește drastic. Rețelele sociale acționează foarte dureros", a subliniat savantul.
El a dat sfaturi despre cum să îmbunătățim funcționarea tuturor celor trei sisteme. Cu meditație și conștientizare - activitatea rețelei responsabile de percepție. Regulile "igienei digitale" vor face consumul de informații mai calitativ. Iar activitatea sistemului default, responsabil de gîndire, poate fi îmbunătățit prin dezvoltarea relațiilor sociale și creșterea numărului de comunicări.
Adăuga comentariu